Vesti bune pentru imaginea Romaniei

 

Deutsche-Welle

In imensul ocean de vesti proaste despre romani, iata ca au aparut si citeva vesti bune. Autorul acestor vesti a fost profesorul Herbert Brücker, cercetător în domeniile migrație internațională și integrare europeană la Institutul pentru piața muncii și cercetare profesională din Nürnberg. Dinsul a dat un interviu domnului Christoph Hasselbach de la Deutsche Welle din care spicuim ce ni s-a parut relevant:

1…” am constatat o mică minune privind datele foarte bune privind numărul de angajați…De la anularea restricțiilor, cota românilor și bulgarilor cu loc de muncă a crescut cu 14%…”

2…”numărul românilor și bulgarilor care și-au găsit de lucru este mai mare decât al celor care au sosit în Germania de atunci.”…

CITESTE MAI DEPARTE

Advertisements

11 responses to “Vesti bune pentru imaginea Romaniei

  1. din vestile proaste multe sant false.Ex. pe anul 2013 eram pe locul 17 intre strainii asistati sociali cu sub 1% din ,,piata,, in Germania ; in Anglia sant in jur la 1000 someri romani.Raportati cifrele acestea la cati romani sant activi pe piata muncii in cele 2 tari date ca exemplu si va dati seama de manipulare si batjocura intentionata facuta in cele 2 tari din lumea civilizata, ma rog asa zisa civilizata.Biata tara, dupa ce am fost pe masa negocierii(vanzarii mai bine spus), intre Winston Churchill si Joseph Stalin la Yalta in timpul celui de-al 2 lea razboi mondial si am trecut sub talpa rusului,acum am trecut sub talpa lumii civilizate in urma negocierilor de la Malta dintre G. Bush si M. Gorbachev si ne storc astia mai marsav ca rusul.Ce nenorocita cultura ,ca vand oameni si popoare ca la piata de zarzavaturi . VAI lume civilizata ce te asteapta!

    • Analizind cifrele din interiorul site-ului, am observat ca esti pe locul 6 in topul activitatii-popularitatii. Felicitari!

      • este fals topul.De ce ? Am tot scris sub pseudonime pt. ca ma cenzurati.Deci nu va mirati de ProTv. Felicitari D-nei Fuss pt. initiativa de la inceput.

      • Dna Busuioc, vorbim de postari ce depasesc limita bunului simt, cu atacuri directe sau indirecte..

      • In primul rand stergeti-va ochelarii si nu-mi stalciti numele dupa bunul plac!
        In al doilea rand – v-am sters, si dumneavoastra si altora, DOAR mesaje ce depasesc limita bunului simt, atacuri la persoana, reclama mascata.
        In al treilea rand: va rog sa incetati a va mai lua de viata mea si a altora prin postarile dumneavoastra! Chiar m-am saturat. Sunteti acel “Gica contra” prezent peste tot, singurul rol este sa postati opinii contrare, compresie semantica 99,99 %, va luati de cei ce nu impartasesc aceeasi opinie ca si dumneavoastra (vezi aici articolul despre doamna M.B – Poveste de viata). Va rog sa incetati!

    • O MONSTRA CU CE SE OCUPA LUMEA CIVILIZATA
      Jurnalistul Mawuna Remarque Koutonin de la „Silicon Africa” aduce în atenţia publică o problemă cu care ţările africane din fostul imperiul colonial francez se confruntă, taxe plătite către instituţii şi companii din Hexagon. În 2014, 14 ţări africane erau obligate de puterea de la Paris, printr-un „pact colonial”, să-şi pună 85% din rezerva lor externă într-o bancă centrală franceză aflată sub controlul ministrului de Finanţe din Hexagon. Potrivit „Silicon Africa”, situaţia va continua deoarece politicienii şi oamenii de stat africani care se opun sunt îndepărtaţi sau pot păţi lucruri şi mai urâte. Sursa citată suţine că cele 14 state plătitoare ale unei asemnea taxe sunt: Benin, Burkina Faso, Guineea Bisau, Coasta de Fildeş, Mali, Niger, Senegal, Togo, camerun, Republica Central Africană, Ciad, Congo, Guineea Ecuatorială şi Gabonul. Franţa este prima ţară care poate cumpăra orice tip de resursă naturală de pe teritoriul unei foste colonii. Doar după ce Franţa îşi manifestă refuzul, aceste ţări pot căuta alţi parteneri. Companiile franceze au, de asemenea, o poziţie privilegiată în dirijarea anumitor afaceri economice, Un exemplu: în Coasta de Fildeş companiile franceze deţin majoritatea companiilor privind utilităţile – apă, electricitate, telefonie sau salubritate. Începuturile „taxei coloniale” În momentul în care Sekou Toure din Guinea a decis în 1958 ieşirea ţării sale de sub tutela FRanţei, administraţia franceză din statul african, nemulţumită de decizie, a încercat să distrugă ceea ce construiseră: şcolu, unităţi medicale, clădire administrative. Mesajul era clar: cine iese de sub tutela Franţei, trebuie să plătească un preţ. După acest episod, statele africane din imperiul colonial francez au fost mai rezervate. Primul care a găsit o soluţie de compromis a fost preşedintele Republicii Togo, Sylvanus Olympio,, cel care a fost de acord să plătească Franţei o taxă anuală pentru a-i fi lăsate aşa-numitele beneficii din timpul administraţiei europene. În 1963, taxa pentru „datoria colonială” a Republicii Togo reprezenta 40% din bugetul ţării africane. Numeroase state au ales varianta plătirii unei taxe şi din cauza pericolului reprezentat de sprijinul Franţei pentru acei actori politici al căror scop era preluarea puterii şi obedienţa faţă de Paris. Legat de acest aspect, un exemplu de susţinere episodică pentru state fără stabilitate e reprezentatde sprijinirea unor lovituri de stat, potrivit „Silicon Africa”. În ultimii 50 de ani, 67 de lovituri de stat au avut loc în 26 de ţări din Africa, 16 dintre ele foste colonii franceze.

  2. “Vestile bune” au legatura presupun si cu etnia noului nostru presedinte. Macar si pentru asta si zbaterea votantilor umiliti din diaspora a avut un sens, nu-i asa, romani din afara ?

  3. buna seara va rog sa ma ajutati daca se poate sa imi explicati si mie ce este sau ce vrea sa insemne si cu ce te poate ajuta Riesterförderung?eu si sotul meu dorim sa cumparam o casa prin finantare de la banca si am fost intrebati daca suntem interesati de Riesterförderung.iar deasemenea va rugam daca stiti cu ce banca este mai bine sa lucrezi pentru acordarea unui credit imobiliar.va multumesc anticipat

  4. Bunä seara ! pt mine cel putin apreciez taextele de ,,opinie,, ale stimate i Adela ,,. si as dori sä cömunic cu stimata

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s