Category Archives: politica romaneasca in Uniunea Europeana

Scrisoare deschisa din diaspora pentru Președintele României

În numele mediului asociativ românesc din diaspora, avem onoarea de a Vă transmite cele mai sincere și călduroase felicitări cu prilejul alegerii și preluării mandatului de Președinte al României. Apreciem profund parcursul democratic al acestei etape și privim cu încredere către angajamentele pe care le veți asuma în slujba națiunii române, atât în interiorul granițelor, cât și dincolo de ele, acolo unde trăiesc milioane de conaționali.

În virtutea prerogativelor constituționale care Vă revin, în special în ceea ce privește garantarea unității națiunii și funcția de mediere între stat și societate (art. 80 din Constituția României), ne adresăm Excelenței Voastre cu o propunere de importanță strategică: susținerea înființării Ministerului Românilor de Pretutindeni – o structură cu statut permanent, buget propriu și capacitate legislativă, care să reflecte responsabil și coerent relația statului român cu diaspora.

Această inițiativă este fundamentată pe nevoia legitimă de consolidare instituțională a legăturii dintre România și comunitățile românești din afara granițelor sale. Argumentele noastre se fundamentează pe următoarele direcții majore:

Reprezentare instituțională consolidată

-Cu aproximativ 5,9 milioane de cetățeni români care trăiesc și muncesc în diaspora, se impune crearea unei entități la nivel ministerial care să:

• Confere recunoaștere oficială rolului esențial al românilor din afara granițelor;

• Asigure o interfață clară și eficientă între statul român și diaspora;

• Gestioneze, într-un cadru formalizat, solicitările și inițiativele românilor din străinătate.

Promovarea și protejarea identității culturale și lingvistice – Un minister dedicat ar putea coordona:

Rețelele de școli comunitare și cursuri de limba română în diaspora;

Sprijinirea cadrelor didactice și a programelor educaționale în limba română, în parteneriat cu MAE și Ministerul Educației;

• Proiecte de promovare a patrimoniului cultural românesc în rândul tinerelor generații născute în afara țării.

3. Apărarea drepturilor cetățenilor români din diaspora – Într-un cadru de colaborare internațională, ministerul ar putea:

• Monitoriza și interveni în cazuri privind respectarea drepturilor lucrătorilor români;

• Sprijini integrarea socială a românilor, promovând în același timp protejarea identității etnice și culturale;

• Colabora activ cu autoritățile locale din țările gazdă.

4. Stimularea revenirii și reintegrării în societatea românească – Ministerul ar putea dezvolta:

• Programe de repatriere și reintegrare socio-economică;

• Măsuri de sprijin pentru antreprenoriatul diasporei întoarse acasă;

• Politici de recunoaștere a diplomelor și calificărilor obținute în străinătate.

5. Valorificarea potențialului economic, profesional și diplomatic al diasporei

Diaspora românească contribuie anual, prin remitențe, cu miliarde de euro în economia națională;

• Reprezintă o resursă strategică pentru promovarea României în plan internațional;

• Un minister dedicat poate facilita rețele profesionale, investiții și inițiative de dezvoltare locală cu sprijinul diasporei.

6. Stabilitate și coerență în politicile publice dedicate românilor de pretutindeni – În absența unei instituții cu statut consolidat, politicile privind diaspora riscă să fie tratate sporadic, fără viziune pe termen lung. Un minister ar asigura:

• Continuitatea strategică a politicilor publice;

• Coordonare interinstituțională eficientă (MAE, Ministerul Educației, Ministerul Muncii)

• Transparență și responsabilitate în raport cu comunitățile din diaspora.

Excelență,

În prezent, relația instituțională a statului român cu diaspora este gestionată printr-o structură guvernamentală de rang secundar, fără autonomie administrativă, fără capacitate decizională proprie și fără reprezentare directă în actul executiv. Considerăm că transformarea acestei structuri într-un minister de sine stătător este un gest firesc de recunoaștere a importanței reale pe care diaspora o are pentru România – atât din punct de vedere economic, cât și în planul coeziunii identitare, simbolice și diplomatice.

Vă adresăm, așadar, rugămintea respectuoasă de a susține în cadrul dialogului cu viitoarea guvernare înființarea Ministerului Românilor de Pretutindeni, ca expresie concretă a unui angajament strategic față de toți cetățenii români, oriunde s-ar afla.

Vă mulțumim pentru atenția acordată și vă asigurăm de întreaga noastră deschidere și cooperare în sprijinirea inițiativelor de consolidare a legăturii dintre România și diaspora sa.

Cu aleasă considerație,

Gabriela Stan Președinte Federația Asociațiilor pentru Români din Andaluzia (FARA), Spania,

Șinca George-Marius Președinte Fundația Șinca

Adriana Mureșan Președinte Voluntari în Europa/RoOmenia

Mihaela Ciliciu Președinte Asociația de români ARCOH Lepe (Spania)

Gheorghe Stan Președinte Asociația hispano-română din Cordoba TRAIAN (Spania)

Eduard Harnisch Președinte IntegRO Mittelfranken e.V. (Germania)

Cristina Gina Vasilescu Președinte Asociația româncelor din Cordoba (Spania)

Barbu George Președinte Asociatia Andalucía Diversity Alliance (Spania)

Nicușor Dendiu Președinte UMR (Spania)

Ionela van Rees-Zota Președinte Asociația DACIA e.V. Nürnberg (Germania)

Consmin Ignatiuc Reprezentant DIASPORA.RO

Adelina Pârvu Președinte Asociația românilor din Mostoles (Spania)

Mihaela Angelescu Președinte Asociația Socioculturala TOMIS (Spania)

Calara Emilia Bucuran Președinte Asociatia ROMANI IN ALMENDRALEJOS (Spania)

Adrian Tătar Președinte Asociația ROMANII DIN MALLEN (Spania)

Maria Duduman Președinte Președinte Asociația Trăiește cu Bucurie / Platforma Fa bine!

Diana Gini Reprezentant Spania Rumanian United Foundation

Angi Șerban Vicepreședinte Corupția Ucide

Adriana Elena Olteanu Președinte Asociatia HELPIN 1

Marian Radunǎ Președinte Asociația MEA (MEDIU, EDUCAȚIE ȘI ACTIVISM)

Antonela Coroamă Președinte Asociația Învățăm Viața

Georgi Țucan Președinte Asociația [H] Brașov

Florentina Olimpia Sima Președinte Asociatia romanilor din Palos de la Frontera ARDEALUL ( Spania)

Iulia Daniela Negru Președinte Asociația DANUBIO (Italia)

Doina Fruhwald Președinte Asociatia româno germană CASA ROMANEASCA e. V Nuremberg (Germania)

Floroiu Mariana Președinte Asociația PLAIURILE MOLDOVEI ROMA (Italia)

Danut Chircus Președinte Asociatia culturala a romanilor ETERNA DACIA (Spania)

Adrian Tătar Președinte Asociația Românii din Mallen

Antonela Coroamă Președinte Asociația Învățăm Viața

Georgi Țucan Președinte Asociația [H] Brașov

Antonela Coroamă Președinte Asociația Învățăm Viața

Barbu George Președinte Asociația Andalucía Diversity Alliance, Spania

Diana Voicu Președinte Asociația Inițiativa România

Chiribes Alexandra Georgiana Vicepresedinte/Reprezentant Uniunea Asociațiilor Române din Germania Asociatia FII RESPONSABIL (Germania)

Gabriela Toderan Președinte Asociatia cultural – economica RO Bar (Muntenegru)

Daniela Ramona Ene Președinte Asociatia de femei RAZA DE SOARE (Spania)

Dezbatere: Este Romania o tara de tranzit sau de destinatie?

      La etajul 4 al blocului in care locuiesc in Timisoara s-a mutat o familie de chinezi. Barbatul are 35 de ani, femeia  vreo 28-30, au impreuna 3 copii de 5-7 ani dintre care doi baieti sunt de aceeasi virsta.  Gemenii  ma trezesc in fiecare dimineata la ora 6 cind incep sa sara coarda sub fereastra mea si numara sariturile in… engleza.

In blocul de vis a vis locuieste un negru. Am stat la coada dupa el la supermarket. Am vazut atunci ce avea in cosul sau de cumparaturi: o piine, o conserva de peste si o varza. Am tras concluzia imediat ca nu maninca carne de porc si ori e vegetarian ori e musulman.

La 300 de metri de apartamentul  meu se construieste Openville Timisoara. Reclama spune ca acest proiect va fi  in 2020 cel mai mare centru de bussines din sud estul Europei, care va avea cea mai inalta cladire din Romania, multe spatii pentru birouri, sali de conferinta, restaurante, cafenele, magazine, gradini suspendate, parcari supraetajate, sosea de traversare subterana… Ei bine, pe tot acest santier spectaculos lucreaza zi si noapte o mare de oameni. Toti sunt maruntei cu ochii ingusti si pielea aramie. Originea lor? Sunt din Thailanda si Vietnam.

Ce se intimpla in cartierul nostru? Dar ce se intimpla in orasul nostru? Intrebarile acestea sunt pe buzele fiecarui timisorean pensionar. Oameni tineri nu prea mai avem pe aici. Spre exemplu pe scara mea de bloc din 12 tineri citi erau odata au mai ramas patru. Ceilalti 8 sunt risipiti  prin lume, 3 in Germania, 3 in Anglia, 1 in Italia si ultimul este  in Alaska, steward pe un vas de croaziera…  Ce ciudatenie! Acum 15-20 de ani erau 8 carucioare de copii in hall, linga uscatorie, acum nu mai este niciunul. Incet incet, blocul in care stau se depopuleaza de cetateni romani. Dar nu numai blocul meu… S-au depopulat multe alte blocuri si cartiere din Timisoara, multe alte orase din Romania si  extrem de multe comune si sate… Citeste mai departe