„Unde ma stabilesc eu, cetatean roman, in Germania? Care sunt criteriile pentru alegerea regiunii de destinatie? Ma duc acolo unde am prieteni, rude, cunostiinte sau acolo unde am sanse mai mari sa obtin un loc de munca bine platit ?” Raspunsurile la aceste intrebari sunt diferite de la caz la caz. Un roman care doreste sa munceasca in Germania va alege Hessen-ul , Bayern, Baden Wurttemberg si Berlinul, un roman care doreste sa studieze va alege orasul in care se gaseste facultatea, un cetatean care solicita dreptul de sedere numai pentru naturalizare se poate stabili si la Dresda sau Leipzig, fiindca acolo viata e ceva mai ieftina, cei care vor sa-si reintregeasca familia se stabilesc in orasul familiei lor si tot asa fiecare situatie particulara are solutia ei particulara.

               In primul rind as dori sa mentionez un considerent important de retinut: aglomerarile urbane din landurile cele mai dezvoltate ale Germaniei ofera oportunitati mai mari de integrare pentru romani deoarece acestia isi pot gasi mai repede un loc de munca, isi pot deschide o afacere care sa functioneze mai bine, pot avea mai multe posibilitati de acces la educatie si formare profesionala si pot sa-si organizeze mai usor retele sociale si comunitati proprii.   Pe deasupra, romanii au constatat ca in orasele mari, cosmopolite au sanse mai mari de integrare decit in orasele mici sau in mediul rural unde persista o viziune mult mai conservatoare din partea populatiei autohtone.

 Inainte de a ne hotari insa care este landul in care vrem sa ajungem cu adevarat trebuie sa analizam si alte aspecte. Intii sa vedem ce au facut inaintasii nostri, oamenii care au deschis aceste pirtii in anii 1990. Exista o solutie foarte simpla la aceasta problema. Cercetam comunitatile romanesti din Germania si primul pas al acestei verificari este cautarea parohiilor ortodoxe existente.  Am ales acest criteriu pe baze logice si oarecum biblice, fiindca stiu ca  preotii nu predica in pustiu si, in consecinta, acolo unde sunt biserici ortodoxe romane sunt si enoriasi din Romania. 

Facind investigatii pe internet am aflat citeva informatii interesante, absolut necesare pentru cultura noastra generala de… evlavios european. Astfel am aflat ca ortodoxismul a ajuns in Occident prin anii 1750-1800 in Franta si in Germania, iar printul Mihail Sturza, domnitorul Moldovei, a zidit între anii 1864-1866 o biserică românească la Baden –Baden în care se adunau intelectuali români şi studenţi, stabiliţi în Strasbourg, Heidelberg, Freiburg sau Karlsruhe. Se pare ca desi pe vremea aceea bisericile ortodoxe erau mai putine, legatura enoriasilor romani cu biserica era mai puternica.

Intr-un studiu  aparut recent se arata ca desi in Germania 46 la suta din cei chestionati si-au declarat credinta in Dumnezeu, nici jumatate din acestia nu platesc impozitul destinat bisericii lor. Daca ar fi sa luam in calcul datele statistice ale acestui studiu, ajungem la concluzia ca in Germania exista o comunitate crestina romaneasca  care numara  peste 300.000 de suflete, care isi exercita credinta in citeva zeci de biserici, aflate in multe orase mari din Germania. Spre exemplu, pe drumul care duce de la Munchen la Strassburg din 70 in 70 de kilometri se gaseste cite o biserica ortodoxa romana (Munchen, Augsburg , Ulm, Tubingen, Stuttgart, Baden –Baden, Offenburg). Toate aceste parohii apartin de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, subordonata ierarhic Mitropoliei Ortodoxe Romane pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord care este condusa de I.P.S. Dr. Serafim Joantă, mitropolit si arhiepiscop si are sediul la Nurnberg. Daca ne uitam pe harta credintelor din Germania vom observa ca in vest locuitorii sunt mai credinciosi, frecventind in proportie de 16 la suta biserica  in timp ce in  Germania de Est numai 4 la suta din locuitori au o legatura permanenta cu ea. Nu e nevoie sa spunem de ce exista aceasta discrepanta de cifre procentuale, noi romanii intelegem fenomenul de la sine.

 Tabelul cu bisericile ortodoxe din Germania se gaseste aici.

Ce am aflat pina acum ? Ca romanii credinciosi sunt in grupuri mai consistente in vestul Germaniei, adica in landurile de care vorbeam mai sus. Evident ca si romanii atei sunt tot aici. Si daca credinciosii se cifreaza la 300.000 de suflete este sigur ca si ateii sunt cel putin tot atitia, desi dupa opinia mea sunt de doua ori mai multi.

t

                                                           Cu simpatie,

                               Dan Constantin Goldis- presedinte Socinro