Monthly Archives: January 2011

Detasarea lucratorilor romani in Germania

                                               Studiu de caz

                         Prima parte a acestui studiu de caz se gaseste aici.

                                                             Partea a doua

 Cu toate acestea, pentru a evita “dumpingul social”, prin care furnizorii internaţionali de servicii pot presta servicii mai ieftine decât furnizorii locali datorită costului mai mic al muncii lor, o parte din statele europene au dorit sa-si ia si masuri proprii de protejare a lucratori nationali si au au stabilit un “nucleu de reguli obligatorii” privind termenii şi condiţiile angajării lucratorului detasat astfel incit atit lucratorul strain cit si cel autohton sa actioneze in cadrul aceluiasi standard, adica standardul lucrătorilor locali în statul membru gazdă.

Unul din promotorii acestui standard comun atit pentru lucratorii nationali cit si pentru ceilalti lucratori europeni a fost Germania, care deja avea parte de un mare  aflux de lucratori straini pe teritoriul ei, dupa caderea zidului Berlinului si revolutiile democratice din Europa de Est. Spaima “instalatorului polonez” care lasa fara obiectul de activitate instalatorul englez sau german teroriza atit guvernarile nationale  cit si muncitorii autohtoni din respectivele tari. .Tocmai de aceea, chiar inainte de aparitia Directivei europene, Germania adopta in 1996 o lege numita Legea privind raporturile de muncă cu elemente de extraneitate (Arbeitnehmer-Entsendegesetz). Conform prevederilor acestei legi (art.1 si art . 7)  reglementările privind salariul minim precum si alte drepturi ale angajatului  sunt aplicabile şi în cazul în care un angajator cu sediul în străinatate angajează muncitori care îşi desfăşoară activitatea în Germania.

Deschid o paranteza:(Problema este ca in Germania nu exista salariul minim stabilit la nivel national si atunci lucratorii autohtoni din fiecare ramura au incercat sa-si impuna un standard minim convenabil pentru ei. Iar lucratorii din constructii chiar au reusit sa impuna la nivel national un salariu minim intre  9,10 şi 12,68 € pe oră. Tarifverträge). Inchid paranteza deschisa.

La vreo 3 ani de la aparitia  Directive Europene de care v-am vorbit la inceputul materialului, Parlamentul Romaniei a fost obligat  sa armonizeze legislatia  romana cu recomandarile Uniunii Europene.

Continue reading

Advertisements

Munca la negru in Germania

fluture     SOCINRO  va informeaza:

   Considerente generale

 “Munca la negru”este munca fara forme legale, adica acea activitate prestata de un salariat pentru si sub autoritatea unui angajator (persoana fizica sau juridica) fara a fi respectate prevederile legale in vigoare privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca. In consecinta, “munca la negru” nu este evidentiata scriptic, nu este fiscalizata, nu este protejata, asigurata sau asistata social.

zoll2

In Germania munca la negru se poate manifesta sub mai multe forme. Printre acestea se numara:

1.intelegerea dintre angajatorul german si salariatul roman in urma careia acesta din urma accepta sa presteze munca fara semnarea unui contract individual de munca;

2.utilizarea in mod ilegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.) de catre diversi angajatori sau prestatori de servicii, indeosebi in domeniul agricol sau in constructii civile;

3.munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si asa-numita “plata in mana” reprezentand  o suma in plus fata de evidenta din documente.

In pofida tuturor acestor considerente de ordin general, se întâmplă de multe ori ca un angajator german, italian, turc, polonez, etc din Germania să vă propună un angajament în muncă la negru, prezentându-vă ca prim argument plata unor impozite şi taxe mai mici de catre Dvs. Exista o farima de adevar in cele sustinute de ei, dar nu este intregul adevar fiindca asa cum veti vedea in continuare de cele mai multe ori angajatul suporta de unul singur toate riscurile si consecintele negative ale acestei optiuni.

Spre regretul nostru exista si cetateni romani care siliti de împrejurări accepta aceste propuneri. De cele mai multe ori  insa aceste aranjamente se termina prost atât în Germania, cât şi în Italia, Spania, Franta, etc. Fiindcă nu dorim să ajungeţi vreodată în pielea românului care aude strigatul: “Halt, Zoll!” va prezentam in continuare

Dezavantajele muncii la negru pentru angajatul roman

Avantajele „muncii la negru” vehiculate în vorbele angajatorului sunt contrabalansate de o grămadă de dezavantaje şi chiar de riscuri sociale şi penale. Să enumerăm citeva din dezavantajele muncii la negru in Germania:

1.angajatorii germani, turci,rusi, etc platesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe ramura sau economie; in plus, nu există siguranţă salariului, Dvs. fiind dependenţi de toanele angajatorului, astfel incit salariul nu vi se plateste la timp, la datele stabilite; exista numeroase cazuri in care salariati nu isi mai primesc banii pentru lunile anterioare muncite;

2.puteţi fi reţinut peste program fără să fiţi plătit pentru ore suplimentare sau, mai mult decât atât, este posibil chiar să nu aveţi un program de lucru fix, facut intotdeauna in beneficiul angajatorului;

3.nu aveţi dreptul la concediu de odihnă si nici la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie);

4.nu beneficiaţi de vechime în muncă, fapt care va afecteaza in operatiunea de obtinere a pensiei de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas;

5.nu beneficiaţi de indemnizaţii pentru creşterea copilului, (concediu pre si post-natal), sau pentru ingrijirea copilului bolnav; aceste drepturi se cuvin numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii situatiei de urgenta;

6.angajatii fara forme legale nu sunt asigurati pentru riscuri previzibile si imprevizibile, cum sunt accidentele de toate felurile sau bolile, astfel ca nu vor beneficia de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca; in concluzie, fiind angajat la negru nu beneficiaţi nici de ajutoare de boala, ajutor de deces, indemnizatie de boala, indemnizatie de somaj etc;

7.nu vă este recunoscută experienţa anterioară în momentul prezentării la un interviu pentru obţinerea unui alt loc de munca;

8.nu aveţi acces la piaţa creditelor;

9.puteţi plăti amenzi consistente, de ordinul miilor de euro, purtând aceeaşi responsabilitate pentru munca la negru ca şi angajatorul.

10. puteţi fi expulzat, interzicându-vă dreptul de a vă mai angaja vreodată în Germania;

 Reclamatii

Cazurile de “munca la negru” pot fi sesizate la institutia de profil in razasemn-intrebare-4 caruia angajatorul „suspect” are sediul social. In Germania, Institutia de profil este Ministerul Finantelor Publice, departamentul Finanzkontrolle Schwarzarbeit (FKS), cunoscut de catre toata lumea cu denumirea plastica de “Zoll.”. Va recomandam ca in sesizarea respectiva sa descrieti situatia Dvs. concreta sau a celorlalte persoane afectate, mentionind datele de identificare ale firmei in cauza. Seziarea poate fi facuta personal, prin telefon sau transmisa prin posta, email sau fax.

Pe harta de mai sus sunt postate o serie de materiale foarte utile pentru integrarea cetatenilor romani stabiliti in tarile Uniunii Europene. Pentru a accesa informatiile din aceste documente, mariti scara hartii cu semnul + din coltul stinga jos pina in momentul in care simbolurile nu se mai suprapun, dati apoi dublu click cu mouse-ul pe iconita respectiva si astfel veti fi redirectionat pe o pagina cu materialul care va intereseaza.
Daca doriti sa telefon-cu-aplic-finalretineti aceste informatii si daca aveti la dispozitie un telefon cu sistem Android produs dupa 2012, va recomandam sa incarcati GRATUIT aplicatia Servicii romanesti in U.E.” din magazinul Google Play. Procedind in acest mod, veti putea studia linistit toate materialele enumerate, direct de pe telefon sau tableta, ORICIND si ORIUNDE ( detalii complete despre aplicatie AICI.).

Concluzie generala:

Români, nu vă angajaţi la” negru”  în Germania! Este ilegal, nesănătos şi foarte periculos!

DSC_2371
 Cu stima,   Dan Constantin Goldis – presedinte Socinro

 

Lucrător independent in Germania

In baza prevederilor  articolul 39 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, cetăţenii statelor membre U.E . pot începe o activitate într-un alt stat membru fără vreo constrângere sau aprobare prealabilă. Romania este membra a U.E. si ar trebui ca acei cetateni romani care doresc sa inceapa o activitate economica in Germania sa nu aibe nici o constringere. Din pacate,  nu este chiar asa. Intre Germania si alte citeva state, intre care si Romania, s-au impus niste măsuri tranzitorii  care au fost menţionate în Tratatul de Aderare prin care s-a limitat  accesul pe piaţa germană a muncii. N-are rost sa vorbim despre dulai si catei si egalitatea dintre ei.  Angela Merkel a declarat, la ultima ei venire in Romania, ca in fiecare an,  piata germana a muncii este din ce in ce mai deschisa muncitorilor straini si ca pina in 2014 se va deschide complet pentru toti cetatenii U.E, adica si pentru romani si bulgari care inca nu au acces complet. Adevarul este ca Germania are nevoie de imigrare pentru viitorul ei. Întreprinderile se confruntă cu o lipsă severă de mână de lucru calificată de mai mulţi ani. ‘Se apreciaza ca este nevoie de încă 400.000 de ingineri, 300.000 de infirmiere si 77.000 de medici. Chiar ministri din guvernul Merkel cer acum o flexibilizare a dreptului străinilor si propun o reformă pentru a evita expulzările copiilor şi adolescenţilor bine integraţi. Kristina Schröder, ministrul familiei,  a deblocat  recent 400 de milioane de euro pentru creşe pentru a-i ajuta pe copiii de origine străină să înveţe limba germană înainte de a merge la şcoală. Si sunt si alte masuri. Problema este ca nemtii sunt astazi interesati mai mult de creierele din Est, decit de muschii celor de acolo. Adica IT-isti, medicii, asistentele, inginerii si chimistii nu vor avea nici o problema cu obtinerea permisului de munca, in timp ce muncitorii, calificati sau nu, vor obtine aceasta aprobare mai greu. Legile  (art. 284 II Codul Social, partea a III-a, coroborat cu art. 39 din Legea privind şederea) stipuleaza ca permisul de munca trebuie sa se obtina anterior inceperii activitatii si se limiteaza in general pe durata contractului de munca ( 3 luni, 6 luni, 9 luni), dar nu mai mult de un an. Experienta ne invata ca multi romani nu isi gasesc angajator sau nu obtin permisul de munca fiindca ZAV-ul considera ca acel loc de munca disponibil poate fi ocupat de un cetatean german. Ei bine,in aceasta situatie un cetatean roman poate folosi o stratagema: se autorizeaza ca independent.

Pe linga romanii care folosesc aceasta stratagema, exista si romani care cunosc perfect o meserie si doresc efectiv sa exercite o profesie de independent in Germania.

Tocmai de aceea,in acest post ne vom ocupa de

                                Modul de autorizare a lucratorilor independenti

        In primul rind trebuie mentionat ca aceasta forma de organizare a afacerii are avantajele si dezavantajele sale.Principalele avantaje sunt:

1.puteti demara activitatea cu un capital de pornire foarte mic, chiar zero;

2.procedura de infiintare este relativ simpla si presupune costuri reduse;

3. cheltuielile de administrare sunt mai mici decat in cazul unei societati comerciale;

4. puteti dispune de banii incasati in orice moment si nu dupa incheierea anului fiscal asa cum se intimpla la celelalte  societati private;

5. sediul profesional poate fi in acelasi timp si spatiul in care locuieste lucratorul independent;

6. un lucrator independent se poate asocia in vederea unei lucrari cu o firma sau poate lucra la acea firma cu contract de prestari servicii;

7.puteti avea un program flexibil de lucru neexistind nici o restrictie privind numarul de ore lucrate, sarbatori legale, etc

8 autorizindu-va ca lucrator independent in Germania nu mai aveti nevoie de contract de munca si permis de munca in vederea obtinerii dreptului de sedere.

Principalele dezavantaje sunt:

1.nu este considerata o entitate solida de catre clienti sau beneficiari;

2.autorizatul trebuie sa demonstreze ca are calificarea necesara pentru desfasurarea activitatii pentru care s-a autorizat;

3. lucratorul independent trebuie sa-si gaseasca singur de lucru, ceea ce pentru romani este uneori dificil, mai ales atunci cind nu cunosc limba sau pur si simplu localitatea, piata, etc;

Domeniile preferate ale lucratorilor independenti romani in Germania sunt:

-activitatea de curatenie in hotele, pensiuni, case de odihna, case de batrini, precum si activitatea din restaurante, pizzerii, cafenele, etc;

-activitatea de comisionare a diferitelor marfuri sau medicamente precum si activitatea de comerciant in comertul cu ridicata si amanuntul;

-diferite meserii in constructii,

Autorizarea se facea simplu acum un an. In ultima perioada lucrurile s-au complicat. Autoritatile germane s-au prins ca multi cetateni romani se autorizeaza ca privati fiindca nu pot obtine permisul de lucru. Pe deasupra,  au existat si multe inselatorii in care patroni nemti i-au pacalit pe romani autorizindu-i fara ca ei sa stie ce implicatii sunt in urma acestei operatiuni, s.a.m.d. Datorita acestor modificari de proceduri, pentru obtinerea unui  Gewerbeanmeldung va recomandam parcurgerea urmatorilor pasi:

                   

A. Va deplasati la Camera mestesugarilor- Handwerkskammer-.  Acolo veti primi mai multe liste de meserii, unele care se pot practica fara calificare si altele pentru care trebuie facuta dovada calificarii. Am facut rost de aceste liste, le-am tradus pentru dvs si le-am asezat in subsolul materialului. Dar pe linga profesiile din aceste liste, mai sunt si meserii nereglementate.

B. Studiati cu atentie continutul acestor liste si vedeti ce vi se potriveste mai bine fiindca in baza alegerii Dvs veti fi obligat sa obtineti si o licenta de meserie ,adica un Berufskarte care in romana s-ar putea traduce prin Cartea profesiei.

C. Mergeti la primarie si depuneti urmatoarele acte::

1.Cererea de autorizare –un formular pe care il primiti de la ei.

2. Document de identitate-pasaport-;

3.Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional-contractul de inchiriere vizat la primarie sau contractul de proprietateal spatiului;

4.  Iar daca este cazul:

– documentele care atesta pregatirea profesionala ;

– documentele care atesta experienta profesionala ;

– documentatia care atesta functionarea legala ca persoana fizica autorizata in Romania;

-dovada ca nu ati savirsit infractiuni economice;

 5. Taxa de 20 de euro;

CONTRACTE SI PRECONTRACTE

D. Reveniti la Handwerkskammer si inregistrati-va acolo.

E. Cu toate actele pe care le aveti mergeti laOrdnungsamt, platiti o taxa de 150 de euro, completati niste formulare si urmeaza sa primiti prin posta un card  Berufskarte.

F. Mergeti  la finante si cereti un numar de identificare in baza caruia sunteti inregistrat ca platitor de impozit,

G.Faceti-va asigurarea de sanatate la o firma din Germania (sau puteti folosi asigurarea cu care ati venit din Romania, daca este  facuta pe o perioada mai  mare)

H. puteti incepe lucrul.

 

Dupa vreo 2-3 saptamini veti primi de la Finanzamt (fiscul nemtesc) o gramada de formulare in care vi se cere sa preconizati ce beneficii veti obtine anual. In functie de informatiile estimate vi se va stabili un impozit anual. Dupa 3 luni  fiscul vine si va verifica. Daca intre timp nu ati obtinut beneficii, va va considera ori ineficient ori evazionist si  va pune in vedere sa inchideti afacerea, fiindca nu veti plati niciodata impozitul pe venit (Umsatzsteuer Ust)  iar statul german nu are nici un folos de pe urma activitatii Dvs. Asadar cu un Gewerbe  un nou venit poate face foarte multe, dar e putin probabil sa faca bani negri.  Ca sa inchida afacerea trebuie sa se duca pe  la toate institutiile la care a fost atunci cind a deschis-o.

                                                                               

Update: Am gasit pe site-ul Agentiei pentru Munca din Germania o lista cu 132 de meserii in care se pot autoriza cetatenii romani ca lucratori independenti.  Iata-le :

Mosaikleger mozaicar
Betonstein betonist
Terrazzohersteller constr. prefabricate de beton
Estrichleger turnator de sapa
Behalter und Apparatebauer prod. de containere si echipamente
Uhrmacher ceasornicar
Graveure gravor
Metallbildner confectioner constructii metalice
Galvaniseure muncitor bai galvanizare
Metall und Glockengiesser turnator de clopote
Schneiderkzeugmechaniker mecanic in masini de taiere
Gold und Silberschhmiede bijutier
Parkettleger montator de parchet
Rollanden und Jalousiebauer prod. obloane si jaluzele
Modellbauer matriter
Holzbildhauer sculptor
Bottcher dogar
Korbmacher cosar
Damen- und Herrenschneider croitor pentru femei si barbati
Modisten muncitor in industria modei
Weber tesator
Segelmacher confectioner de vele
Kurschner cojocar
Schuhmacher cizmar
Sattler selar
Raumausstatter tapiter,designer de interior
Muller morar
Brauer berar
Weinkufer dogar
Textilreiniger textilist
Wachszieher negustor de maruntisuri
Gebaudereiniger curatator de cladiri
Glasveredler prelucrator de sticla
Feinoptiker optician
Glas-und Porzellanmaler pictor de sticla si portelan
Edelsteinschleifer slefuitor de pietre pretioase
Fotografen fotograf
Buchbinder legator de carti
Maurer zidar
Betonbauer muncitor betonist
Ofenheizungsbauer instalator termic
Luftheizungsbauer instalator de aer conditionat
Dachdecker dulgher
Zimmerer camerist,camerista
Strassenbauer muncitor la drumuri
Brunnnenbauer forare de fintini
Steinmetzen und Steinbildhauer sculptor in piatra
Stukkateure tencuitori, gips carton
Maler und Lacklerer pictor si decorator interior
Schornsteinfeger cosar
Metallbauer metalurgist, confectii metalice
Chirurgiemechaniker tehnician aparatura chirurgicala
Karosserie-und Fahrzeugbauer mecanic si tinichigiu auto
Feinwerkmechaniker mecanic de precizie
Zweiradmechaniker mecanic de motociclete
Kalteanlagenbauer tehnician de refrigerare
Informationstehchniker I.T., prelucrarea datelor si informatiilor
Kraftfahrzeugtechniker mecanic auto
Landmaschinenmechaniker mecanic masini agricole
Buchsenmacher armurier
Klempner instalator,tinichigiu
Installateur und Helzungsbauer instalatori instalatii termice
Elektrotechniker electrician
Elektromaschinenbauer electrician de masini
Tischler dulgher
Bootsbauer constructor de barci
Seller vinzator
Backer brutar
Konditoren cofetar
Fleischer macelar
Augenoptiker optometrist
Horgerateakustiker acustician
Orthopadietechniker tehnician ortoped
Orthopadieshuhmacher cizmar – pantofar ortoped
Zahntechiker tehnician dentar
Friseure
Frizer
Glaser geamgiu
Glasblaser producator balon, borcan
Glasapparatebauer producator de aparatura de sticla
Vulkaniseure vulcanizator
Reifenmechaniker mecanic anvelope
Buchdrucker tipograf de carti
Schritftsetzer paginator
Drucker tipograf
Flexografen tipograf flexograf
Karamiker ceramist
Orgelbauer constructor de orga
Harmoniumbauer constructor armoniu
Klaviarbauer constructor calviaturi
Cembalobauer constructor de clavecine
Handzuginstrumentenmacher constr.,reparator de acordeoane
Geigenbauer constructor de viori
Bogenmacher fabricant de arcusuri
Eisenflechter fierar betonist
Bodenleger constructor de pardosele
Asphaltierer asfaltator
Holz-Bautenschutzgewerbe prelucrarea lemnului
Betonbohrer und -schneider gauritor si taietor beton
Theater -und Ausstattungsmaier masinist  teatru
Metallschleifer slefuitor metal
Fahrzeugverwerter dezmembrare,reciclare masini
Rohr-und Kanalreiniger curatire tevi si canale
Kabelverleger montator cabluri
Holzschuhmacher confectioner sanuri
Daubenhauer armator de otel-beton
Muldenhauer confectioner jgheaburi
Holzschindelmacher confectioner sindrila
Holzreifenmacher confectioner roti de lemn
dekorationsnaher decorator interior
fleckteppichhersteller confectioner covoare
Theaterkostumnaher costumier teatru
plisseebrenner croitor de pliuri
gerber confectioner de lame si cutite
kosmetiker cosmetician
Maskenbildner confectioner masti
requisiteure recuziter
appreteure, dekateure apretor,calcator
Schirrmmacher confectioner umbrele
Steindrucker litograf
Schlagzeugmacher confectioner instrumente percutie
theaterplastiker plastician de teatru
Klavierstimmer acord de instrumente cu clape
Schnellreiniger muncitor curatatorie rapida
Stoffmaler pictor pe material textil
Textil-handdruker imprimare pe textile

Impozite platite de un angajat roman in Germania

    

 Inca de la aparitia istorica a statului, cetatenii sai au platit impozite. In antichitate, la Atena si Roma se plateau impozite pe imobilele detinute, pe comertul cu marfuri, pe sclavii aflati in proprietate. In evul mediu, in tarile romane se plateau oieritul, fumaritul, mestesugitul si cite si mai cite. Sigur ca in capitalism toate aceste forme de impozitare au evoluat  si in toate societatile moderne de astazi sistemul de impozite si taxe  este atit de crud si nemilos ca depaseste insasi… Moartea. Exista si un proverb, pe care bineinteles ca il cunoateti, ” de moarte si de impozite nu se poate scapa”

   In Germania este la fel. Toti cei care muncesc, au o posesiune sau opereaza pe piata comunitatii in vreun fel anume…platesc impozite.  Impozitele sunt directe si indirecte, pe venit, pe profit, pe avere, pe capital si asa mai departe, incit daca le luam la rind, pe fiecare in parte, ne zapacim cu totul. Tocmai de aceea, in postarea de fata ne vom ocupa numai de impozitele pe care trebuie sa le plateasca  in Germania  cetatenii romani care au calitatea de angajat, liber-profesionist sau angajator. Astfel, contributiile  pe care le plateste un angajat roman in Germania sunt:

    1.impozitul pe salar- Lohnsteuer;

Citeste mai departe