Somer roman in Germania

 

        Regulile sunt clare:

   1. Oricine exercită o activitate  salariată in Germania este asigurat.

    2. Oricine isi pierde locul de munca are dreptul la somaj.

Tezele acestea sunt  valabile si pentru muncitorii romani care dupa ce au muncit legal in Germania si-au pierdut locul de munca.  In consecinta, daca muncitorul roman a cotizat un an la asigurarea de somaj va primi alocatia de somaj. Ideea interesanta este ca acel an de lucru si cotizatie trebuie sa fi fost prestat in ultimii 2 ani calendaristici. Cu alte cuvinte, daca in ultimii doi ani calendaristici, ati lucrat 3 luni si apoi ati stat doua, daca ati mai muncit ulterior inca 5 luni si ati stat 4 si tot asa mai departe, obtineti dreptul la alocatia de somaj cind ati totalizat 365 de zile calendaristice de munca din ultimele 730. 

               Agenţia federală pentru ocupare (Bundesagentur für Arbeit) este responsabilă pentru acordarea alocaţiei de şomaj.  Asadar pentru a primi aceasta alocatie trebuie sa va prezentati la Agentie in termen de maxim 3 luni de la încetarea lucrului. Termenul acesta de maxim trei luni este atit de larg pentru a-i da posiblitatea muncitorului sa-si caute singur de lucru in acest spatiu. Termenul este maximal si nu minimal. Astfel, un muncitor care si-a pierdut locul de munca poate sa se adreseze agentiei a doua zi. De fapt, agentia va lua in calcul cererea posibilului somer numai daca acesta va declara personal pierderea locului de muncă. In consecinta, la agentie nu puteti trimite tatal, mama sau sotul pentru a raporta pierderea locului de munca. Acolo va trebui sa completati un set de formulare.  Pentru a le completa aveti nevoie de urmatoarele documente:

–          actul de identitate (pasaportul) ;

–          documentul de atestare a domicilului,

–          dovada de muncă (cel putin documentul justificativ al plăţii impozitului pe salariu) şi,

–          dacă este necesar, dovada pentru prestaţiile de şomaj plătite anterior.

      Daca toate documentele sunt in regula in termen de 30 de zile de la prezentarea la agentie veti primi acest ajutor. Cuantumul şi durata acestei prestaţii sunt calculate în funcţie de durata perioadei de activitate precedente şi de mărimea remuneraţiei primite la ultimul loc de muncă. In general, se primeste 60% din indemnizaţia forfetară netă. Daca aveti in intretinere un copil sub 18 ani, cuantumul este de 67%. Aceasta este alocatia de tip I.

        Daca se constata insa ca nu aveţi dreptul la alocaţie de şomaj dar veti demonstra ca va cautati un loc de munca veti primi o alocaţie de stat de supravieţuire, numită alocaţie de şomaj de tip II (ALGII). Cuantumul forfetar al acestei alocaţii este, în general, net inferior alocaţiei de şomaj.

De asemenea, daca sunteti o  persoană care nu poate exercita o activitate profesională din cauza vârstei sau a unui handicap beneficiati de ajutorul social. Cuantumul acestui ajutor social corespunde aproape cu cel al alocaţiei de şomaj de tip II.

Dupa incetarea alocatiei de tip I, un somer primeste alocatia de tip II.

 As mai vrea sa mentionez ceva in incheire. Desi orice angajat bombane ca trebuie sa plateasca la somaj o cota mare de asigurare, atunci cind devine somer trebuie sa recunoasca ca sistemul de asigurari sociale din Germania este unul dintre cele mai generoase din lume.

                                                                     Cu simpatie, Laura Fuss

Advertisements

Indemnizatia parintilor pentru cresterea copilului in Germania

                                                                                                     

           Scriam intr-un alt post ca orice salariat din Germania poate solicita un concediu parental destinat cresterii si educatiei copiilor săi. Teoretic, unul din cei doi parinti are dreptul la un concediu parental timp de maxim 3 ani pentru copil, dupa care isi poate relua activitatea iniţială. Aceasta procedura este pur teoretica, fiindca practic, lucrurile se petrec in felul urmator: mama copilului isi ia concediu parental 12 luni, apoi tata 2 luni, apoi ambii merg la lucru( daca au unde ),  fiindca desi acest concediu parental poate dura trei ani, indemnizatia parintilor pentru cresterea copilului se termina dupa …14 luni. Dupa expirarea celor 12+2 luni, unul dintre parinti, fie tatal, fie mama are drept in continuare la concediul parental, dar… fara plata.  De fapt, legiuitorii germani au gindit ca un concediu parental trebuie sa asigure angajatului atit legătura cu activitatea lui productiva de baza, cit si consacrarea unui timp corespunzator pentru cresterea copilului.

Cuantumul concret al indemnizatiei  

Asadar, in primele 12 luni de la nasterea copilului, mama primeste o indemnizatie (Elterngeld ) de 67 la suta din salariul pe care l-a avut. Asa cum am scris mai sus, dupa 12 luni de la nasterea copilului, timp de 2 luni (Vatermonate), aceasta indemnizatie poate fi luata de catre tata  in acelasi cuantum raportat la salariul lui.  

CITESTE MAI DEPARTE 

 

 

Suplimentarea alocatiei pentru copii

                                                                                                       

        Aratam intr-unul din posturile scrise anterior ca un copil care creste in Germania, indiferent daca este cetatean roman sau cetatean german  primeste  de la statul german o alocatie lunara in valoare de 184 de euro. Dar acesta nu este  singurul ajutor destinat copilului. Mai exista alte citeva pirghii financiare, sociale si organizatorice prin care statul german sprijina cresterea ai intretinerea copiilor.Toate aceste forme de ajutor le vom trata amanuntit in posturile urmatoare.

Astazi vom vorbi despre suportul statului destinat copiilor din familiile cu venituri reduse . Acest tip de ajutor se numeste Kinderzuschlag (zuschlag= supliment), ceea ce in traducere mot a mot s-ar putea numi Suplimentul pentru copii, iar in traducere liberaSuplimentarea alocatiei pentru copii”  Asadar, incepind din 2008, o familie formata din 2 parinti care are venituri mai mici decit 800 de euro/ luna sau o familie monoparentala cu mai putin de 600 de euro/ luna poate beneficia de o suplimentare a alocatiei pentru copii in valoare de 140 de euro lunar pentru fiecare copil in parte aflat in intretinerea familiei. Acest ajutor este conditionat de citeva criterii formale: Continue reading Suplimentarea alocatiei pentru copii

Certificat de nastere pentru nou nascut in Germania

                                                                                               

      Una din cele mai mari complicatii survenite o data cu nasterea unui copil in Germania este obtinerea certificatelor de nastere si a pasapoartelor, mai ales in cazul dublei cetatenii a parintilor. Dar sa o luam cu incetisorul si sa vedem cum se obtin. Copilul s-a nascut in Germania si  spitalul (clinica, moasa autorizata) a eliberat certificatul constatator al nasterii (Geburtsanzeige) pe care il trimite la Starea civila a primariei respective. In termen de maxim 15 zile, un parinte al copilului trebuie sa se prezinte la Standesamt (biroul de stare civila) cu urmatoarele documente: materialul complet privind inregistrarea nasterii unui copil roman in Germania  se gaseste aici

 

 

Cetatenia germana prin naturalizare

Un cetatean german de succes                                                                                                     

                          In biologie, naturalizarea inseamna adaptarea organismelor la un sistem natural nou, un fel de aclimatizare a unei fiinte mature la un mediu diferit de cel in care a trait pina atunci. Cam in aceeasi termeni se poate vorbi si despre cetatenii romani care ajung in Germania. Incep prin a gasi un loc de munca, o locuinta, apoi obtin permisul de munca si dreptul de sedere, isi aduc intii sotia, apoi copii, fratii si surorile in noul mediu si intr-un final, daca se considera adaptati sistemului social, solicita cetatenia germana. De altfel, in legislatia internationala, naturalizarea se defineste  astfel :” obținerea cetățeniei unui stat pe baza recunoașterii unui drept special.Iar strainii au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a se naturaliza. Din ultimele date statistice pe care le-am gasit, a rezultat ca in perioada 1995-2004,  peste 1.278.000 de străini au obţinut cetăţenia germană prin naturalizare. Aceasta înseamnă, că aproximativ 1,5% din totalul populaţiei germane a fost naturalizat în perioada respectivă.

        Dar cum se obtine acest drept special de catre romani in momentul de fata ? In primul rind, trebuie spus ca incepând de la 1 ianuarie 2007,  adica de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, românii care doresc să dobândească cetăţenia germană nu mai sunt obligaţi să renunţe, in prealabil, la cetatenia pe care o detin de la nastere. Aceasta prevedere nu este valabila numai pentru romani, de avantajele ei se bucura toti cetatenii Uniunii Europene. Dar un cetatean roman, de altfel ca orice cetatean non-german al Uniunii Europene, trebuie sa indeplineasca anumite cerinte stabilite de Parlamentul German. Astfel, conditiile de obtinere ale cetateniei germane  de catre un cetatean roman sunt: Continue reading Cetatenia germana prin naturalizare

Cetatenia germana prin nastere

         Articol up-gradat la data de 14 iulie 2011.              

    In postul anterior am pus o intrebare: De ce oare a modificat Romania legea cetateniei la numai 9 luni dupa intrarea in U.E?  Raspunsul este foarte simplu: in Uniunea Europeana erau o multitudine de reguli in privinta cetateniei si statul roman trebuia sa se alinieze cumva la noile tendinte europene. Cel mai important dintre trendurile europene era renuntarea unor state europene la cetatenia simpla si permisivitatea cetateniei duble, triple sau chiar multiple,  in speranta ca intr-un viitor nu prea indepartat se va ajunge la cetatenia europeana. Pe deasupra, fiindca legislatia europeana obliga tarile gazda sa cheltuiasca sume importante pentru integrarea  celor deja existenti in comunitate,  multe tari europene, cu o indelungata traditie democratica, au inceput sa ia masuri drastice, severe, contra imigrantilor veniti cu sutele de mii din Africa si Asia. Fata de acesti imigranti, romanii au un avantaj. In primul rind,  ei nu pot fi considerati imigranti fiindca conform prevederilor legale ale Uniunii romanii au statut de cetatean european. In al doilea rind,  pot circula liber in Uniune pe baza unui buletin sau pasaport. In al treilea rind, au dreptul de munca si de sedere asigurat in majoritatea tarilor Uniunii, iar cele 7-8 state care mai mentin restrictii pe piata muncii pentru romani sunt obligate sa le ridice pina la 31 decembrie 2013. In al patrulea rind, pot obtine cetatenia nationala in alte tari, fiindca Europa a deschis intr-un fel piata cetateniilor. Chiar Germania, conservatoare traditionala, care ani de zile ceruse romanilor sa renunte la cetatenia romana inainte de a o obtine pe cea germana, acum permite cetatenia dubla si pe deasupra, culmea culmilor,  a initiat niste masuri   pentru  facilitarea  naturalizarii cetatenilor non-germani. Si fiindca veni vorba despre Germania, sa vorbim putin si despre legea cetateniei germane. Continue reading Cetatenia germana prin nastere

Dubla cetatenie: germano-romana

   

                

    Cintareata argentiniana Analia SELIS 

               este acum cetatean roman.   

                                                  

                                                                                           Partea 1

        Conform legislatiei internationale, cetatenia reprezinta „legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un anumit stat”. Asadar, dintre categoriile de persoane care formeaza populatia unui stat (cetateni, persoane straine, apatrizi, persoane stramutate, etc), doar cetatenii acestuia pot sa detina plenitudinea drepturilor si a obligatiilor prevazute in legislatia nationala.

       Fiecare stat este competent sa stabileasca, prin legea nationala, conditiile de acordare a cetateniei. Cetatenia se dobandeste:

    1. prin nastere, caz in care se iau in cansiderare doua principii:

                      a) principiul “jus sanguinis” ( legatura de sange sau dreptul stramosesc ), conform caruia copilul dobandeste cetatenia parintilor indiferent de locul nasterii;

                      b) principiul “jus soli” (prin locul nasterii sau dreptul pamintean), conform caruia copilul dobandeste cetatenia statului pe teritoriul caruia se naste, indiferent de cetatenia parintilor;

    2.prin naturalizare, caz in care cetatenia se obtine la cererea persoanei si in baza unui act al autoritatilor statului care o acorda conform legii cum ar fi de pilda, sederea  prelungita pe teritoriul unui stat sau casatoria (principiul jus matrimonii sau dreptul matrimonial).

    In practica legislativa internationala, din punct de vedere al cetateniei se intilnesc  4 categorii  diferite de persoane:

                      a) persoane fara nicio cetatenie;

                      b) persoane cu o singura cetatenie;

                      c) persoane cu doua cetatenii;

                      d) persoane cu mai multe cetatenii;

     Nu intram in amanunte la fiecare categorie in parte. Pe noi ne intereseaza indeosebi situatia prin care un cetatean roman poate deveni cetatean german, precum si analiza unor cazuri particulare la nasterea unor copii din cetateni romani casatoriti cu cetateni germani pe teritoriul Germaniei sau al Romaniei. Continue reading Dubla cetatenie: germano-romana

Formularul A 1 este o bariera in calea constructorului roman ?

   actualizat dupa 1 ianuarie 2014. 

imagine roman in germania                             Dispoziţiile art.  48 din Tratatul C.E  (Maastricht,1992) privind libera circulatie a serviciilor in Uniunea Europeana permit ca firme cu sediul intr-o tara U.E. să isi ofere serviciile pe bază de contracte de prestări servicii in oricare alt stat membru. Exista insa citeva conditii simple care trebuiesc indeplinite de aceste firme pentru a putea functiona in alta tara din U.E.:

 să fie constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru;

 -să aibă sediul statutar, administraţia centrală sau sediul principal în interiorul Comunităţii;

 -să aibă scop lucrativ.

Cum toate societatile de constructii din Romania indeplinesc inca de la infiintare aceste 3 conditii, le putem considera indeplinite si pentru prestarea serviciilor in Franta, Germania, Olanda etc. Prestarea acestor servicii include astfel si permisiunea folosirii propriilor lucrători din tara de origine in tara de destinatie pentru aducerea la indeplinire  a respectivelor contracte.

  La 16 decembrie 1996, Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene  a adoptat Directiva 96/71/CE privind detasarea lucratorilor straini pentru prestari de servicii intr-o alta tara a Uniunii Europene.  Scopul initierii acestei directive a fost asigurarea unui mediu dinamic prestării de servicii pe plan transnaţional si realizarea unei piete interne la nivelul Uniunii Europene prin participarea unui numar cit mai mare de intreprinderi, inclusiv acelea care detaşeaza temporar salariaţi pe teritoriul unui stat membru.  Actul european stabileste conditiile prin care o întreprindere înfiinţata într-un stat membru detaşează lucrători pe teritoriul unui alt stat membru si garanteaza pentru lucratorul detasat o serie de masuri de protectie in domeniul salarizarii, protectiei sociale si a muncii

Cu toate acestea, pentru a evita “dumpingul social”, prin care furnizorii internaţionali de servicii pot presta servicii mai ieftine decât furnizorii locali datorită costului mai mic al muncii lor, o parte din statele europene au dorit sa-si ia si masuri proprii de protejare a lucratori nationali si au au stabilit un “nucleu de reguli obligatorii” privind termenii şi condiţiile angajării lucratorului detasat astfel incit atit lucratorul strain cit si cel autohton sa actioneze in cadrul aceluiasi standard, adica standardul lucrătorilor locali în statul membru gazdă.

Unul din promotorii acestui standard comun atit pentru lucratorii nationali cit si pentru ceilalti lucratori europeni a fost Germania, care deja avea parte de un mare  aflux de lucratori straini pe teritoriul ei, dupa caderea zidului Berlinului si revolutiile democratice din Europa de Est.  Spaima “instalatorului polonez” care lasa fara obiectul de activitate instalatorul englez sau german teroriza atit guvernarile nationale  cit si muncitorii autohtoni din respectivele tari. .Tocmai de aceea, chiar inainte de aparitia Directivei europene, Germania adopta in 1996 o lege numita Legea privind raporturile de muncă cu elemente de extraneitate (Arbeitnehmer-Entsendegesetz). Conform prevederilor acestei legi (art.1 si art . 7)  reglementările privind salariul minim precum si alte drepturi ale angajatului  sunt aplicabile şi în cazul în care un angajator cu sediul în străinatate angajează muncitori care îşi desfăşoară activitatea în Germania.

La vreo 3 ani de la aparitia  Directive Europene de care v-am vorbit la inceputul materialului, Parlamentul Romaniei a fost obligat  sa armonizeze legislatia  romana cu recomandarile Uniunii Europene.  Astfel, pentru punerea in practica a Directivei Europene 96/71/CE., Parlamentul Romaniei  a adoptat Legea 45 / 29 noiembrie 1999. Conform prevederilor ei, detasarea lucratorilor romani in strainatate  se poate face in doua modalitati distincte:

  1. detaşarea unui lucrător pe contul şi sub conducerea întreprinderii al cărei angajat este;
  2. detaşarea unui lucrător la punctul de lucru sau sediul din strainatate  al întreprinderii infiintate in Romania.

Tot aceasta lege a stipulat ca pe timpul detasarii muncitorilor romani, angajatorul oricare ar fi el, are niste obligatii foarte concrete incepind cu deplasarea lor in tara de destinatie, continuind cu asigurarea conditiilor de munca si terminind cu asigurarea contra accidentelor de munca ale muncitorilor detasati. Asadar, conditiile de munca pentru lucratorii romani vor fi aceleasi ca si pentru lucratorii germani, adica acelea cuprinse in dispoziţiile legale ale Statului German şi în Convenţiile colective de muncă din fiecare land pentru activitatea respectivă.  Sunt prevazute si infractiuni la Legea 45/1999.  Astfel, negarantarea pentru lucrătorii detaşaţi a condiţiilor de muncă prevăzute de legislaţia germana constituie o infractiune pedepsita cu amenda cuprinsa intre 600 si 3000 de euro, prezentarea comunicării detaşării ulterior începerii acesteia este o alta infractiune grava si asa mai departe.      

 Pentru admiterea detasarii insa trebuie sa se obtina Formularul A1, cel care a inlocuit formularele  E-101 si E-111. Formularul A 1 se obtine mai greu si ingradeste cumva posibilitatile de manevra ale antreprenorilor romani. Intr-un fel, masura e justificata. Procesele aflate pe rol in Germania demonstreaza acest lucru.  In trecutul apropiat, multi patroni romani si-au detasat muncitorii proprii in Germania platindu-i cu salarii romanesti pe baza faptului ca sunt muncitori transfrontalieri si reglementarile europene permiteau ca muncitorii transfrontalieri sa fie platiti cu salariul din tara in care au fost initial angajati. Pe deasupra, impozitele si contributiile la asigurarile sociale se plateau tot in tara in care isi avea sediul angajatorul. Va dati seama ce afacere pentru antreprenorii romani? Venituri germane minus cheltuieli romanesti egal profit garantat. Cu asemenea indicatori economici este explicabil cum au cistigat patronii romani contracte serioase in Germania. Numai ca…

 In primul rind, reglementarile acestea cu muncitorii transfrontalieri sunt valabile in Germania pentru muncitorii care vin din Elvetia, Franta, Danemarca, Austria, Polonia, Olanda si Belgia adica aceia care ziua lucreaza in Germania si noaptea dorm in patul lor din Elvetia, Franta, Danemarca si asa mai departe.  Muncitorii romani din Germania nu puteau fi  muncitori transfrontalieri, fiindca intre Germania si Romania sunt vreo 3 frontiere si nici unul dintre muncitori nu poate face o naveta zilnica de 1400 de kilometri dus si 1400 kilometri intors. Respectivele firme romanesti care au interpretatat reglementarile europene cum le-a convenit lor si au aplicat muncitorilor romani regimul muncitorilor transfrontalieri sunt acum prin tribunale si vor plati cu virf si indesat fie necunoasterea, fie intentia de a eluda taxele din Germania. Chestia este ca in procesele existente pe rol sunt acuzati de frauda fiscala, folosirea muncii la negru si alte treburi din astea care sunt extrem de dur pedepsite in Germania. Continue reading Formularul A 1 este o bariera in calea constructorului roman ?