Monthly Archives: February 2011

Somer roman in Germania

 

        Regulile sunt clare:

   1. Oricine exercită o activitate  salariată in Germania este asigurat.

    2. Oricine isi pierde locul de munca are dreptul la somaj.

Tezele acestea sunt  valabile si pentru muncitorii romani care dupa ce au muncit legal in Germania si-au pierdut locul de munca.  In consecinta, daca muncitorul roman a cotizat un an la asigurarea de somaj va primi alocatia de somaj. Ideea interesanta este ca acel an de lucru si cotizatie trebuie sa fi fost prestat in ultimii 2 ani calendaristici. Cu alte cuvinte, daca in ultimii doi ani calendaristici, ati lucrat 3 luni si apoi ati stat doua, daca ati mai muncit ulterior inca 5 luni si ati stat 4 si tot asa mai departe, obtineti dreptul la alocatia de somaj cind ati totalizat 365 de zile calendaristice de munca din ultimele 730. 

               Agenţia federală pentru ocupare (Bundesagentur für Arbeit) este responsabilă pentru acordarea alocaţiei de şomaj.  Asadar pentru a primi aceasta alocatie trebuie sa va prezentati la Agentie in termen de maxim 3 luni de la încetarea lucrului. Termenul acesta de maxim trei luni este atit de larg pentru a-i da posiblitatea muncitorului sa-si caute singur de lucru in acest spatiu. Termenul este maximal si nu minimal. Astfel, un muncitor care si-a pierdut locul de munca poate sa se adreseze agentiei a doua zi. De fapt, agentia va lua in calcul cererea posibilului somer numai daca acesta va declara personal pierderea locului de muncă. In consecinta, la agentie nu puteti trimite tatal, mama sau sotul pentru a raporta pierderea locului de munca. Acolo va trebui sa completati un set de formulare.  Pentru a le completa aveti nevoie de urmatoarele documente:

–          actul de identitate (pasaportul) ;

–          documentul de atestare a domicilului,

–          dovada de muncă (cel putin documentul justificativ al plăţii impozitului pe salariu) şi,

–          dacă este necesar, dovada pentru prestaţiile de şomaj plătite anterior.

      Daca toate documentele sunt in regula in termen de 30 de zile de la prezentarea la agentie veti primi acest ajutor. Cuantumul şi durata acestei prestaţii sunt calculate în funcţie de durata perioadei de activitate precedente şi de mărimea remuneraţiei primite la ultimul loc de muncă. In general, se primeste 60% din indemnizaţia forfetară netă. Daca aveti in intretinere un copil sub 18 ani, cuantumul este de 67%. Aceasta este alocatia de tip I.

        Daca se constata insa ca nu aveţi dreptul la alocaţie de şomaj dar veti demonstra ca va cautati un loc de munca veti primi o alocaţie de stat de supravieţuire, numită alocaţie de şomaj de tip II (ALGII). Cuantumul forfetar al acestei alocaţii este, în general, net inferior alocaţiei de şomaj.

De asemenea, daca sunteti o  persoană care nu poate exercita o activitate profesională din cauza vârstei sau a unui handicap beneficiati de ajutorul social. Cuantumul acestui ajutor social corespunde aproape cu cel al alocaţiei de şomaj de tip II.

Dupa incetarea alocatiei de tip I, un somer primeste alocatia de tip II.

 As mai vrea sa mentionez ceva in incheire. Desi orice angajat bombane ca trebuie sa plateasca la somaj o cota mare de asigurare, atunci cind devine somer trebuie sa recunoasca ca sistemul de asigurari sociale din Germania este unul dintre cele mai generoase din lume.

                                                                     Cu simpatie, Laura Fuss

Advertisements

Indemnizatia parintilor pentru cresterea copilului in Germania

                                                                                                     

           Scriam intr-un alt post ca orice salariat din Germania poate solicita un concediu parental destinat cresterii si educatiei copiilor săi. Teoretic, unul din cei doi parinti are dreptul la un concediu parental timp de maxim 3 ani pentru copil, dupa care isi poate relua activitatea iniţială. Aceasta procedura este pur teoretica, fiindca practic, lucrurile se petrec in felul urmator: mama copilului isi ia concediu parental 12 luni, apoi tata 2 luni, apoi ambii merg la lucru( daca au unde ),  fiindca desi acest concediu parental poate dura trei ani, indemnizatia parintilor pentru cresterea copilului se termina dupa …14 luni. Dupa expirarea celor 12+2 luni, unul dintre parinti, fie tatal, fie mama are drept in continuare la concediul parental, dar… fara plata.  De fapt, legiuitorii germani au gindit ca un concediu parental trebuie sa asigure angajatului atit legătura cu activitatea lui productiva de baza, cit si consacrarea unui timp corespunzator pentru cresterea copilului.

Cuantumul concret al indemnizatiei  

Asadar, in primele 12 luni de la nasterea copilului, mama primeste o indemnizatie (Elterngeld ) de 67 la suta din salariul pe care l-a avut. Asa cum am scris mai sus, dupa 12 luni de la nasterea copilului, timp de 2 luni (Vatermonate), aceasta indemnizatie poate fi luata de catre tata  in acelasi cuantum raportat la salariul lui.  

CITESTE MAI DEPARTE 

 

 

Suplimentarea alocatiei pentru copii

                                                                                                       

        Aratam intr-unul din posturile scrise anterior ca un copil care creste in Germania, indiferent daca este cetatean roman sau cetatean german  primeste  de la statul german o alocatie lunara in valoare de 184 de euro. Dar acesta nu este  singurul ajutor destinat copilului. Mai exista alte citeva pirghii financiare, sociale si organizatorice prin care statul german sprijina cresterea ai intretinerea copiilor.Toate aceste forme de ajutor le vom trata amanuntit in posturile urmatoare.

Astazi vom vorbi despre suportul statului destinat copiilor din familiile cu venituri reduse . Acest tip de ajutor se numeste Kinderzuschlag (zuschlag= supliment), ceea ce in traducere mot a mot s-ar putea numi Suplimentul pentru copii, iar in traducere liberaSuplimentarea alocatiei pentru copii”  Asadar, incepind din 2008, o familie formata din 2 parinti care are venituri mai mici decit 800 de euro/ luna sau o familie monoparentala cu mai putin de 600 de euro/ luna poate beneficia de o suplimentare a alocatiei pentru copii in valoare de 140 de euro lunar pentru fiecare copil in parte aflat in intretinerea familiei. Acest ajutor este conditionat de citeva criterii formale: Continue reading

Certificat de nastere pentru nou nascut in Germania

                                                                                               

      Una din cele mai mari complicatii survenite o data cu nasterea unui copil in Germania este obtinerea certificatelor de nastere si a pasapoartelor, mai ales in cazul dublei cetatenii. Dar sa o luam cu incetisorul si sa vedem cum se obtin. Copilul s-a nascut in Germania si  spitalul (clinica, moasa autorizata) a eliberat certificatul constatator al nasterii (Geburtsanzeige) pe care il trimite la Starea civila a primariei respective. In termen de maxim 15 zile, un parinte al copilului trebuie sa se prezinte la Standesamt (biroul de stare civila) cu urmatoarele documente: actele de identitate ale parintilor (pasapoarte),insotite de certificatul de casatorie. Starea civila elibereaza certificatul de nastere al copilului ( Geburtsurkunde)

 

Cea mai simpla metoda de a obtine un act de nastere romanesc este adresarea la oficiile consulare romane din Germania.  Citeste mai departe: 

Cetatenia germana prin naturalizare

Un cetatean german de succes                                                                                                     

                          In biologie, naturalizarea inseamna adaptarea organismelor la un sistem natural nou, un fel de aclimatizare a unei fiinte mature la un mediu diferit de cel in care a trait pina atunci. Cam in aceeasi termeni se poate vorbi si despre cetatenii romani care ajung in Germania. Incep prin a gasi un loc de munca, o locuinta, apoi obtin permisul de munca si dreptul de sedere, isi aduc intii sotia, apoi copii, fratii si surorile in noul mediu si intr-un final, daca se considera adaptati sistemului social, solicita cetatenia germana. De altfel, in legislatia internationala, naturalizarea se defineste  astfel :” obținerea cetățeniei unui stat pe baza recunoașterii unui drept special.Iar strainii au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a se naturaliza. Din ultimele date statistice pe care le-am gasit, a rezultat ca in perioada 1995-2004,  peste 1.278.000 de străini au obţinut cetăţenia germană prin naturalizare. Aceasta înseamnă, că aproximativ 1,5% din totalul populaţiei germane a fost naturalizat în perioada respectivă.

        Dar cum se obtine acest drept special de catre romani in momentul de fata ? In primul rind, trebuie spus ca incepând de la 1 ianuarie 2007,  adica de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, românii care doresc să dobândească cetăţenia germană nu mai sunt obligaţi să renunţe, in prealabil, la cetatenia pe care o detin de la nastere. Aceasta prevedere nu este valabila numai pentru romani, de avantajele ei se bucura toti cetatenii Uniunii Europene. Dar un cetatean roman, de altfel ca orice cetatean non-german al Uniunii Europene, trebuie sa indeplineasca anumite cerinte stabilite de Parlamentul German. Astfel, conditiile de obtinere ale cetateniei germane  de catre un cetatean roman sunt: Continue reading

Cetatenia germana prin nastere

         Articol up-gradat la data de 14 iulie 2011.              

    In postul anterior am pus o intrebare: De ce oare a modificat Romania legea cetateniei la numai 9 luni dupa intrarea in U.E?  Raspunsul este foarte simplu: in Uniunea Europeana erau o multitudine de reguli in privinta cetateniei si statul roman trebuia sa se alinieze cumva la noile tendinte europene. Cel mai important dintre trendurile europene era renuntarea unor state europene la cetatenia simpla si permisivitatea cetateniei duble, triple sau chiar multiple,  in speranta ca intr-un viitor nu prea indepartat se va ajunge la cetatenia europeana. Pe deasupra, fiindca legislatia europeana obliga tarile gazda sa cheltuiasca sume importante pentru integrarea  celor deja existenti in comunitate,  multe tari europene, cu o indelungata traditie democratica, au inceput sa ia masuri drastice, severe, contra imigrantilor veniti cu sutele de mii din Africa si Asia. Fata de acesti imigranti, romanii au un avantaj. In primul rind,  ei nu pot fi considerati imigranti fiindca conform prevederilor legale ale Uniunii romanii au statut de cetatean european. In al doilea rind,  pot circula liber in Uniune pe baza unui buletin sau pasaport. In al treilea rind, au dreptul de munca si de sedere asigurat in majoritatea tarilor Uniunii, iar cele 7-8 state care mai mentin restrictii pe piata muncii pentru romani sunt obligate sa le ridice pina la 31 decembrie 2013. In al patrulea rind, pot obtine cetatenia nationala in alte tari, fiindca Europa a deschis intr-un fel piata cetateniilor. Chiar Germania, conservatoare traditionala, care ani de zile ceruse romanilor sa renunte la cetatenia romana inainte de a o obtine pe cea germana, acum permite cetatenia dubla si pe deasupra, culmea culmilor,  a initiat niste masuri   pentru  facilitarea  naturalizarii cetatenilor non-germani. Si fiindca veni vorba despre Germania, sa vorbim putin si despre legea cetateniei germane. Continue reading

Dubla cetatenie: germano-romana

   

                

    Cintareata argentiniana Analia SELIS 

               este acum cetatean roman.   

                                                  

                                                                                           Partea 1

        Conform legislatiei internationale, cetatenia reprezinta „legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un anumit stat”. Asadar, dintre categoriile de persoane care formeaza populatia unui stat (cetateni, persoane straine, apatrizi, persoane stramutate, etc), doar cetatenii acestuia pot sa detina plenitudinea drepturilor si a obligatiilor prevazute in legislatia nationala.

       Fiecare stat este competent sa stabileasca, prin legea nationala, conditiile de acordare a cetateniei. Cetatenia se dobandeste:

    1. prin nastere, caz in care se iau in cansiderare doua principii:

                      a) principiul “jus sanguinis” ( legatura de sange sau dreptul stramosesc ), conform caruia copilul dobandeste cetatenia parintilor indiferent de locul nasterii;

                      b) principiul “jus soli” (prin locul nasterii sau dreptul pamintean), conform caruia copilul dobandeste cetatenia statului pe teritoriul caruia se naste, indiferent de cetatenia parintilor;

    2.prin naturalizare, caz in care cetatenia se obtine la cererea persoanei si in baza unui act al autoritatilor statului care o acorda conform legii cum ar fi de pilda, sederea  prelungita pe teritoriul unui stat sau casatoria (principiul jus matrimonii sau dreptul matrimonial).

    In practica legislativa internationala, din punct de vedere al cetateniei se intilnesc  4 categorii  diferite de persoane:

                      a) persoane fara nicio cetatenie;

                      b) persoane cu o singura cetatenie;

                      c) persoane cu doua cetatenii;

                      d) persoane cu mai multe cetatenii;

     Nu intram in amanunte la fiecare categorie in parte. Pe noi ne intereseaza indeosebi situatia prin care un cetatean roman poate deveni cetatean german, precum si analiza unor cazuri particulare la nasterea unor copii din cetateni romani casatoriti cu cetateni germani pe teritoriul Germaniei sau al Romaniei. Continue reading