limba germana

Sa invatam impreuna limba germana. Lectia 4

51 Comments

consgero 1 Pronuntia in Limba Germana

Toti spun ca germana este o limba grea, ca nu se citeste cum se scrie, ca are cuvinte foarte lungi, greu de retinut bla, bla, bla,…..toate remarcile sunt cu o conotatie negativa. Sincer asa credeam si eu la inceput, chiar “ uram “ germana si pe cei ce o vorbeau, asta doar din necunostinta de cauza. Pana la prima mea vizita in Deutschland, cand m-am indragostit la prima vedere de aceasta tara, mai exact de Köln si Düsseldorf, de oamenii de acolo, de locuri, de agitatia marilor orase, de peisaje si de… limba. Abia asteptam sa ma duc la Integrationkurs si sa dau startul experientei mele cu aceasta limba grea, urata si  diferita de tot ce stiam eu pana atunci.

Si surpriza! Am deprins pronuntia limbii germane invatind doar cum se pronunta 15 cuvinte. Credeti ca nu se poate? Ei bine, “Da” se poate. Cel putin asa mi s-a intimplat mie si as dori sa va impartasesc experienta mea. Cele 15 cuvinte sunt: Deutschland(Germania), Köln, Düsseldorf, eins (1), zwei (2), vier (4), Willkommen( Bine ati venit), Auf Wiedersehen (La revedere), ya(da), Äpfel (mere), geht ( merge), Straße(strada), Neacsu( e numele meu), Spiel (joc), ich(eu).

             Ce inveti prima oara la scoala? Alfabetul, numerele, cateva formule de adresare si ceva detalii despre tara in care ai venit cu ganduri marete. Ei bine, pe langa toate acestea inveti si pronuntia, fara sa vrei. Stim cu totii ca alfabetul are consoane si vocale, care la randul lor alcatuiesc diftongi, triftongi, legaturi. Acum sa si exemplific cum a stat treaba in cazul meu cu pronuntia si modul in care am invatat-o practic cu cele 15 cuvinte care contin aproape toate regulile de pronuntie.

  1. Primul cuvant invatat a fost Deutschland si am zis wow! In  ce fel se scrie si cum se citeste de fapt. Dar nimic mai simplu,  eu se citeste oi  si  sch se citeste ş. Regulile sunt general valabile.

     2. Eins, zwei, Polizei/   Drei, vier Brigadier.

Invatind cele 2 versuri copilaresti, invatam de fapt 5 reguli general valabile de pronuntie. Si anume: ei se rosteste ai si ie = ii ( un i mai lung) s =  z ,  z = ţet si v= fau. Cel mai mult mi-a placut cum se citeste “V”-ul si asta datorita cuvantului televizor prescurtat, adica TV care se citeste Te Fau. Dar, tot atunci, mi-am adus aminte si de insemnele celebre ale automobilului Volkswagen, acel VW cunoscut de toti soferii din lume  care se rosteste corect Fau Ve.

3.”Willkommen in Deutschland!” a sunat bine in avion, cand am aterizat pe pamant nemtesc, suna a englezism si chiar seamana la scris. Cu aceasta formula de intampinare am mai invatat 3 reguli general valabile de pronuntie.

Si anume: w = v si k = ka si mm/ ll= m/ l ( 2 consoane de acelasi fel alaturate, se citesc una singura…un alt exemplu ar fi Bitte!= Te rog!). 

 4. Daca am spus: “Bine ati venit!” spunem si “La revedere!” Adica “Auf Wiedersehen!” Iata ca si din aceasta formula de salut am invatat inca 4 reguli general valabile de pronuntie, asta pe langa cele 3 pe care le mai contine, dar care le-am exemplificat mai sus. Si anume: au= au si er = ăr si en= ăn, iar  h singur din interiorul cuvantului nu se rosteste niciodata. Deci formula de salut suna cam asa: Auf Viidărzeăn!

 5.Cum particularitatea limbii romane sunt diacriticele, asa si limba germana are renumitele doua puncte ( trema) deasupra a 3 vocale a,o, si u, cele 3 litere devenind ä, ö, ü. Pronuntia lor am invatat-o cu ajutorul a 2 orase mari din Deutschland si a unui fruct la plural, mai precis Köln, Düsseldorf si Apfel= mere, iata, asadar, inca 3 reguli general valabile de pronuntie.

Si anume: ö= eo si ü= iu si ä= e.

 6.Pe buzele tuturor nemtilor cand ii intalnesti se afla intrebarea: “Wie geht es Ihnen?” “ Wie geht es dir ?” sau forma prescurtata “Wie geht`s?”  adica, “Ce mai faceti?” ” Ce mai faci?” sau “Ce faci?” . Toate aceste explicatii s-au dat pentru a intelege inca 1 regula general valabila de pronuntie si anume: ge= ghe. Deci vom citi Vi ghet ez Inăn? sau Vi ghet’z? /Vi gheţ?

7. Daca un neamt iti spune ia, sa stii ca nu te roaga sa iei ceva, ci pur si simplu ti-a spus DA, adica Ja. Si uite asa, o alta regula general valabila de pronuntie, anume: J = iot.

8. Mein Name. Numele meu de familie este Neacsu, asadar are litera C si a venit vremea la ora  de germana sa-mi spun numele pe litere, la care dna profesoara ( o nemtoaica) nu intelegea c-ul meu si prin urmare am trecut la tabla si mi-am scris numele. Am repetat dupa dansa numele meu, eN, E, A, Ţe ,eS, U si gata mi-a intrat in cap  litera “c” si inca o regula general valabila de pronuntie, adica  c =ţe. Pentru memorarea acestei reguli observati cum spun germanii la brandul lor national Mercedes. Se rosteste simplu: Merţedes.

9. Fiindca tot a venit vorba de ora de germana, am invatat sa pronunt si  cuvantul ora= Stunde.  Adica “ştunde”, deci, regula ar fi ca st= şt.

10. De multe ori am auzit intrebarea: Care-i şpilu? sau Ai prins şpilu? Dar nici prin cap nu-mi trecea ca provine din germana, de la Spiel= joc.(ȘPIL s.n. (Argotic) Joc (necinstit); șmecherie. [< germ. Spiel]).Si uite asa am mai invatat un cuvant si o regula general valabila de pronuntie si anume: sp= şp.

 11.Cel mai particular semn in lb. germana este ß care se gaseste in cuvantul Straße= strada, ( mai poate fi scris si strasse) dar in ambele cazuri se citeste ştrase. Deci, inca o regula general valabila de pronuntie si anume: ß= s.

Bineinteles ca pronuntia se poate invata dupa multe alte cuvinte, dar acestea au fost cele 15 cuvinte care  m-au ajutat enorm in invatarea limbii germane in prima faza.

                              Cu simpatie, Ioana  Manuela Neacsu- Consgero S.C.E.

P.S. Draga cititorule, ca sa nu te plictisesti pina data viitoare iti dau o tema de casa pe care te rog sa o duci la indeplinire: Rosteste-ti numele si prenumele in limba germana… pe litere. Poti sa te ajuti si cu filmuletul prezentat  mai jos.

Articole pe aceeasi tema:

Lectia 1- aici

Lectia 2- aici

Lectia 3 – aici

51 thoughts on “Sa invatam impreuna limba germana. Lectia 4”

    1. Atata timp cat stii ce gen este substantivul si cunosti terminatiile pentru acuzativ si dativ nu ar trebui sa existe probleme.La fel ca in romana, acuzativul raspunde la intrebarea was?,iar dativul la wo?. Problema apare la anumite verbe(spre ex. gelingen sau vertrauen+D) si prepozitii(von, mit, zu, seit etc) care sunt mereu cu dativ,Acelea trebuie invatate pe de rost.

      Reply

  2. Sa-ti spun drept, nu-s de-acord cu:
    -er = ăr
    -en= ăn
    -ü= iu
    -Ihnen=Inăn
    -ich= iş
    -nicht=nişt
    Suna ca naiba un “ă” sau un “ş” in exemplele de mai sus. Ori invatam ca lumea, ori ne lasam de meserie. Si inca ceva: toate substantivele din limba germana se scriu cu litera mare: die Straße, die Stunde, iar ß=ss si “s” se pronunta “z” daca nu este urmat de o consoana si este in interiorul cuvantului. Va rog respectuos sa verificati materialul inainte de postare.

    Reply

      1. Tatal meu, atunci cand a ajuns in Germania in 1973, mi-a spus ca a trebuit sa reinvete limba germana. Propun s-o invatam asa cum trebuie, adica sa invatam sa facem lucrurile nemteste! Daca v-am suparat, imi cer iertare.

      2. Faceam referire la acestea:
        -er = ăr
        -en= ăn
        -ü= iu
        -Ihnen=Inăn
        -ich= iş
        -nicht=nişt
        E vorbirea curenta din zona Augsburg-ului si nu numai, zona schwaba.

      3. -er = ăr
        -en= ăn
        -ü= iu
        -Ihnen=I:năn(i lung;in cazul in care inainte de h se afla o vocala aceasta se pronunta lung)
        Aceste reguli sunt valabile si pentru Hochdeutsch(germana oficiala, literara),insa din cauza accentului nostru suna doar foarte putin diferit fata de pronuntia germanilor.
        ich=iș sau nicht=nișt se pronunta astfel doar in anumite dialecte.Eu folosesc varianta ih, niht. In primele mele zile in Germania auzeau pe multi spunand iș kann nișt si nu-mi dadeam seama ce inseamna.Credeam ca e turca. Suna ingrozitor spre ex. iș kann zișer nișt reșnăn( ich kann sicher nicht rechnen).

      4. Si mai rau este ca pronuntiile acestea gresite pentru ´´ich´´ si ´´nicht´´ le auzim des la radio si tv….

      5. Maria, aceste pronuntii pentru ich si nicht nu sunt gresite, ci fac parte dintr-un anumit dialect. La fel cum in Romania, in Moldova, se pronunta șî in loc de și sau bini in loc de bine, la fel e si in Germania. Nu este nimic gresit.

    2. Cursul se numeste: “Sa invatam impreuna limba germana.” Asadar, la acest curs se pune problema interactivitatii. Prrofesorul invata elevii, elevii corecteaza profesorul si pina la urma, dupa o suta de citiri si 10 comentarii intransigente si 5 corecturi, va iesi o lectie buna. Toata lumea coopereaza si nimeni nu se supara. Conteaza doar rezultatul; toata lumea, atit profesorii cit si elevii invata. Articolul genereaza interes- are pina acum 100 de citiri- si in viitor,sute, poate chiar mii de oameni (care vor citi acest articol) vor sti o boaba in plus de germana.

      Reply

      1. Foarte bine punctat dle Goldis si la cat mai multe citiri pe viitor.

      2. Cu adevarat acesta e rostul articolului….la drept vorbind,mai multe notiuni raman intiparite in mintea cititorului dupa o asemenea ´´disputa´´ decat dupa citirea lina a articolului….desi trebuie sa-i recunoastem Ioanei meritul de a fi scris un articol alert si interesant,departe de o prezentare plictisitoare a unor notiuni din start nu usor de asimilat.
        Felicitari Ioana!Si la cat mai multe vizualizari!

    4. Haitchi, chiar profesoara mea de germana( o nemtoaica 100%) mi-a explicat treaba cu pronuntia in cazul ich si nicht, pentru ca auzeam la TV ambele variante si tot mai des varianta cu iş. Deci ambele sunt corecte, e ca si cum as spune in romana şi( literar vorbind) si ş( pe moldoveneste), sau pe masa( literar vorbind) si pi masa( moldoveneste). Depinde doar de zona in care te afli. Ca suna bine sau ca suna ca naiba, fiecare are dreptul la parerea proprie, dar in NRW asa se pronunta si asa se aude, plus ca si in ghidul de conversatie romano- german la fel este scris, cu ăr si ăn.

      Reply

  4. Foarte interesante lectiile brovo si felicitari , daca as dorii sa vin in germania si sa ma inscriu la cursurile de integrare cum pot proceda?
    va multumesc

    Reply

  5. M-am gandit sa scriu cate ceva despre SUBSTANTIV si ARTICOL. Sper sa ajute cuiva.
    SUBSTANTIVUL defineste fiinte, obiecte, lucruri, fenoneme ale naturii, locuri, sentimente..
    Substantivele in lb. germana se scriu cu MAJUSCULA, deci sunt usor de recunoscut in propozitii.
    Pluralul substantivelor este putin dificil, existand 5 grupe (fara terminatii, cu diferite terminatii…).
    Ar fi bine ca substantivele sa fie invatate nu doar cu articolul hotarat (der-masc, die-fem, das-neutru) ci si la forma de plural.
    Ex: die Nacht-die Nächte, (noaptea-noptile).
    In lb. germ. GENUL substantivului se recunoaste dupa Articol, desi limba nelatina, germana are precum lb. romana toate 3 genurile (masc, fem, neutru).
    In unele dictionare substantivul are articolul in paranteze (der, die, das), asa aflam repede ce fel de gen are, apoi forma de genitiv singular; iar ultima forma este de Nominativ plural.
    ARTICOLUL in lb. romana se modifica dupa: numar, caz si gen. Poate fi:
    -articol hotarat,(dupa substantiv): -l, -a, -i, -le, -lui, -ei, -lor
    -articol nehotarat: un, unui, o, unei, niste, unor
    -articol posesiv: al, a, ai, ale, alor
    -articol demonstrativ: cel, celui, cea, celei, cei, cele, celor
    Articolul in lb. germana este proclitic (in fata subst.). As imparti articolul limbii germane in:
    -articol hotarat
    -articol nehotarat
    -articol nehotarat negat

    Reply

  6. ARTICOLUL HOTARAT (Der bestimmte Artikel)
    NOMINATIV (cine? ce?)
    -masculin singular: DER
    -feminin singular: DIE
    -neutru singular: DAS
    *Der Vater lernt Deutsch. Tatal invata germana. Cine invata? tataL -are articolul hotarat masc. *der.
    *Die Frau spricht English. Femeia vorbeste engleza. Cine vorbeste? femeiA – art. hot. fem. *die
    *Das Auto ist kaputt. Masina este stricata.Cine este stricata? masinA -articulat cu art. hot. neutru. *das.
    LA PLURAL pentru toate genurile avem forma: DIE.
    -Die Väter lernen Deutsch. Tatii invata germana.
    -Die Frauen sprechen English. Femeile vorb. engl.
    -Die Autos sind kaputt. Masinile sunt stricate.

    Cazul este o forma pe care substantivul o ia sa exprime o functie sintactica. Noi comunicam prin cuvinte, intre ele apar relatii sintactice, iar functiile sintactice sunt un rezultat al acestor relatii.Cazurile substantivului in lb. germana sunt: Nominativ, Genitiv, Dativ, Acuzativ.

    Reply

  7. ARTICOLUL NEHOTARAT (Der unbestimmte Artikel)
    -masculin singular: EIN
    -feminin singular: EINE
    -neutru singular: EIN
    *pentru masc, fem, neutru la PLURAL NU EXISTA ARTICOL
    – Ein Mann aus Mailand. Un barbat din Milano. Stim ca subst. Mann este de gen masc. *der . (der Mann-die Männer).
    – Eine Stadt in Italien. Un oras in Italia. *Stadt are genul fem. deci die* . (die Stadt-die Städte).
    -Ein Kino nicht sehr weit. Un cinematograf nu foarte departe. Kino are genul neutru *das. (das Kino-die Kinos).
    ———————Nomintiv————-
    Masc. sing. – der / ein
    Fem. sing. – die / eine
    Neutru sing. – das / ein
    *art. hot. PLURAL masc, fem. neutru: DIE
    *art nehot. PLURAL masc. fem. neutru -nu exista

    Reply

      1. Buna intrebarea domnule Dan,
        insa ”fara mari eforturi”, cam greu …
        Nu mi-am propus sa fac ceva academic, din tot ceea ce am invatat am incercat sa postez. Ma onorati spunand ”prezentare academica”. Gramatica este precum algebra, si atata timp cat nu se cunoaste gramatica lb. materne este destul de greu cu gramatica altei limbi. Daca este prea stufos ceeea ce am scris, imi cer scuze. Ma mai gandesc cum sa simplific ceea ce vroiam sa postez, daca mai exista interes…
        O duminica frumoasa!

      2. Propun sa dam cat mai multe exemple si pentru fiecare exemplu, cate-o explicatie scurta pentru ceea ce este important. Poate daca invatam 20 de propozitii in fiecare zi, ne-ar fi mai usor. Poate daca fiecare lectie ar fi un dialog scris intre doua sau mai multe persoane, ne-ar fi mai usor. Oricum, “fortza exemplului” sa fie baza. Eu, cu practica.

  8. ARTICOLUL NEHOTARAT NEGAT
    -masculin singular: KEIN
    -feminin singular: KEINE
    -neutru singular: KEIN
    PLURAL pentru toate genurile KEINE
    *Se traduce prin : nici un, nici o …
    Va propun cateva exercitii cu articolele, puteti sa va jucati si Dvs. construind propozitii scurte. (Daca ati invatat deja Verbul, cand il conjugati, puneti-l intr-o mica propozitie, se invatza mai repede. Ex: Ich schreibe einen Brief, du schreibst einen Brief…)

    1. Aici este cainele. Hier ist der Hund.
    2. Aici este un caine. Hier ist ein Hund.
    3. Aici nu este nici un caine. Hier ist kein Hund.

    1. Cireasa este neagra. Die Kirsche ist schwarz.
    2. O cireasa este neagra. Eine Kirsche ist schwarz.
    3. Nici o cireasa nu este neagra. Keine Kirsche ist schwarz.

    1. Caietul este inchis. Das Heft ist geschlossen.
    2. O carte este inchisa. Ein Buch ist geschlossen.
    3. Nici o carte nu este albastra. Kein Buch ist blau.
    Recapitulare articolul la Nominativ:
    —singular
    Masc. -der-ein-kein
    Fem. -die-eine-keine
    Neutru -das-ein-kein
    —plural
    -art hot: toate genurile DIE
    -art. nehot. NU EXISTA
    -art. nehot. negat la toate genurile KEINE

    Reply

  10. Rezultate Cautare:
    einige – câţiva
    Einige – puţin
    einige – vreun
    einige – catva;niste;ceva;unii;unele
    einige Einige – nişte

    NÍȘTE art. nehot. (Precedă substantive la pl. pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată) Niște cărți. ◊ (Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului) Sunt niște răi! ◊ (Precedă substantive, nume de materie la sg. sau substantive cu sens colectiv) Frige niște carne. [Var.: (reg.) néște art. nehot.] – Lat. nescio quid „nu știu ce”.
    Sursa: DEX ’98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

    Reply

    1. este foarte posibil ca in limba germana efectiv acest articol nehotarat sa nu existe ca atare,numai ca suntem intr-un topic ce-si propune studiul limbii germane pentru incepatori…trebuie sa oferim cititorilor niste repere….omul trebuie sa stie sa se exprime cu notiuni simple…chiar daca articolul nu-i este recunoscut drept nehotarat,el este folosit exact cu acest sens!

      Reply

      1. Incepatorii de care vorbiti ar trebui, dupa parerea mea, sa invete corect regulile gramaticale ale limbii germane, de aceea insist ca nu exista in limba germana articol nehotarat la plural… iar einige nu este folosit cu sens de articol,ci ca pronume nehotarat sau numeral.

    2. O fi “niște” in limba romana articol nehotarat, dar in germana nu exista forma de plural pentru articol nehotarat si cel mai bine e sa invatati exact asa. Einige are rol de pronume sau numeral in germana. Nu incercati sa invatati gramatica germana dupa regulile romanesti. Unele reguli din gramatica germana nu au nici o logica daca le raportam la gramatica din limba romana.

      Reply

      1. Domnule Ciprian,
        as vrea sa simt mai multa energie pozitiva in postarile Dvs. Va rog sa consultati cartea prof. Jean Livescu -Limba germana. Paginile 20-21. Se vorbeste exact despre artiolul nehotarat negat. Cartea am descarcat-o de pe acest site. Are 826 pg. si ma ajuta mult in studiul lb. germane. Va multumesc!

      3. Poate trebuia sa fiu mai explicit atunci. Articolul nehotarat pozitiv nu are plural(adica ein/eine nu are plural),in schimb articolul nehotarat negat are plural(kein/keine=keine la plural). Probabil asta se regaseste si in paginile pe care mi le-ati recomandat. Momentan nu mai simt nevoia sa ma intorc la acele pagini;ma lupt cu chestiuni mult mai complicate ale gramaticii germane.
        Nu am inteles partea cu energia pozitiva.

  11. “Lectiiile” m-au acaparat, m-au determinat sa retin si sa imi amintesc cuvinte , pe care acum cred ca le si stiam, foarte important este ca le-am retinut…Modul de invatare propus mi se pare extrem de rentabil si relaxant… Multumesc mult! Astept cu nerabdare urmatoarele lectii.

    Reply

      1. etwas sehr schön,. Wirklich nett, ich kann immer noch nicht sagen, ich müssen lernen.. 🙂

        .Herzlichen Glückwunsch. Danke! ( am tradus cu google :))

      2. müssen = a trebui
        Präsens
        ich muss
        du musst
        er/sie/es muss
        wir müssen
        ihr müsst
        sie/Sie müssen

        Also? Was ist die richtige Form?

  12. Ich denke:- ich muss- ist die richtige Form , haben Sie geschrieben 🙂
    Google gesagt: ich muss= ich habe=eu am, und …für hier die problem…Vielleicht ich habe zu viel Vertrauen in Google. 🙂 Ich gehabt nur Ein Problem bei der Übersetzung ???
    Dankeschön

    Reply

  13. La drept vorbind,cam in orice limba google translate da failuri copioase…in cazul germanei erorile sunt si mai gogonate,evident din cauza topicii nemtesti si a rigorilor ei….

    Reply

  14. Buna! sunt noua pe aici, gasesc acest site foarte interesant si de mare ajutor. Va multumesc pentru ajutorul acordat!

    Reply

  15. Fratilor, ma faceti sa-mi placa si mai mult aceasta limba, pe care abia am inceput sa o invat. Sincere felicitari pentru toti cei care se ostenesc!

    Reply

  16. Va multumesc pt efortul depus. Parca, dupa ce am vazut atatea explicatii lb.germana nu mai pare aproape”’chineza”’:-)

    Reply

  18. Exista pe undeva o cheie a exercitiilor? Cartea este veche dar le bate pe toate metodele noi de invatare. Foarte explicita, pacat ca nu se reactualizeaza.

    Reply

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.