Dubla cetatenie: germano-romana

   

                

    Cintareata argentiniana Analia SELIS 

               este acum cetatean roman.   

                                                  

                                                                                           Partea 1

        Conform legislatiei internationale, cetatenia reprezinta „legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un anumit stat”. Asadar, dintre categoriile de persoane care formeaza populatia unui stat (cetateni, persoane straine, apatrizi, persoane stramutate, etc), doar cetatenii acestuia pot sa detina plenitudinea drepturilor si a obligatiilor prevazute in legislatia nationala.

       Fiecare stat este competent sa stabileasca, prin legea nationala, conditiile de acordare a cetateniei. Cetatenia se dobandeste:

    1. prin nastere, caz in care se iau in cansiderare doua principii:

                      a) principiul “jus sanguinis” ( legatura de sange sau dreptul stramosesc ), conform caruia copilul dobandeste cetatenia parintilor indiferent de locul nasterii;

                      b) principiul “jus soli” (prin locul nasterii sau dreptul pamintean), conform caruia copilul dobandeste cetatenia statului pe teritoriul caruia se naste, indiferent de cetatenia parintilor;

    2.prin naturalizare, caz in care cetatenia se obtine la cererea persoanei si in baza unui act al autoritatilor statului care o acorda conform legii cum ar fi de pilda, sederea  prelungita pe teritoriul unui stat sau casatoria (principiul jus matrimonii sau dreptul matrimonial).

    In practica legislativa internationala, din punct de vedere al cetateniei se intilnesc  4 categorii  diferite de persoane:

                      a) persoane fara nicio cetatenie;

                      b) persoane cu o singura cetatenie;

                      c) persoane cu doua cetatenii;

                      d) persoane cu mai multe cetatenii;

     Nu intram in amanunte la fiecare categorie in parte. Pe noi ne intereseaza indeosebi situatia prin care un cetatean roman poate deveni cetatean german, precum si analiza unor cazuri particulare la nasterea unor copii din cetateni romani casatoriti cu cetateni germani pe teritoriul Germaniei sau al Romaniei. Continue reading Dubla cetatenie: germano-romana

Formularul A 1 este o bariera in calea constructorului roman ?

   actualizat dupa 1 ianuarie 2014. 

imagine roman in germania                             Dispoziţiile art.  48 din Tratatul C.E  (Maastricht,1992) privind libera circulatie a serviciilor in Uniunea Europeana permit ca firme cu sediul intr-o tara U.E. să isi ofere serviciile pe bază de contracte de prestări servicii in oricare alt stat membru. Exista insa citeva conditii simple care trebuiesc indeplinite de aceste firme pentru a putea functiona in alta tara din U.E.:

 să fie constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru;

 -să aibă sediul statutar, administraţia centrală sau sediul principal în interiorul Comunităţii;

 -să aibă scop lucrativ.

Cum toate societatile de constructii din Romania indeplinesc inca de la infiintare aceste 3 conditii, le putem considera indeplinite si pentru prestarea serviciilor in Franta, Germania, Olanda etc. Prestarea acestor servicii include astfel si permisiunea folosirii propriilor lucrători din tara de origine in tara de destinatie pentru aducerea la indeplinire  a respectivelor contracte.

  La 16 decembrie 1996, Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene  a adoptat Directiva 96/71/CE privind detasarea lucratorilor straini pentru prestari de servicii intr-o alta tara a Uniunii Europene.  Scopul initierii acestei directive a fost asigurarea unui mediu dinamic prestării de servicii pe plan transnaţional si realizarea unei piete interne la nivelul Uniunii Europene prin participarea unui numar cit mai mare de intreprinderi, inclusiv acelea care detaşeaza temporar salariaţi pe teritoriul unui stat membru.  Actul european stabileste conditiile prin care o întreprindere înfiinţata într-un stat membru detaşează lucrători pe teritoriul unui alt stat membru si garanteaza pentru lucratorul detasat o serie de masuri de protectie in domeniul salarizarii, protectiei sociale si a muncii

Cu toate acestea, pentru a evita “dumpingul social”, prin care furnizorii internaţionali de servicii pot presta servicii mai ieftine decât furnizorii locali datorită costului mai mic al muncii lor, o parte din statele europene au dorit sa-si ia si masuri proprii de protejare a lucratori nationali si au au stabilit un “nucleu de reguli obligatorii” privind termenii şi condiţiile angajării lucratorului detasat astfel incit atit lucratorul strain cit si cel autohton sa actioneze in cadrul aceluiasi standard, adica standardul lucrătorilor locali în statul membru gazdă.

Unul din promotorii acestui standard comun atit pentru lucratorii nationali cit si pentru ceilalti lucratori europeni a fost Germania, care deja avea parte de un mare  aflux de lucratori straini pe teritoriul ei, dupa caderea zidului Berlinului si revolutiile democratice din Europa de Est.  Spaima “instalatorului polonez” care lasa fara obiectul de activitate instalatorul englez sau german teroriza atit guvernarile nationale  cit si muncitorii autohtoni din respectivele tari. .Tocmai de aceea, chiar inainte de aparitia Directivei europene, Germania adopta in 1996 o lege numita Legea privind raporturile de muncă cu elemente de extraneitate (Arbeitnehmer-Entsendegesetz). Conform prevederilor acestei legi (art.1 si art . 7)  reglementările privind salariul minim precum si alte drepturi ale angajatului  sunt aplicabile şi în cazul în care un angajator cu sediul în străinatate angajează muncitori care îşi desfăşoară activitatea în Germania.

La vreo 3 ani de la aparitia  Directive Europene de care v-am vorbit la inceputul materialului, Parlamentul Romaniei a fost obligat  sa armonizeze legislatia  romana cu recomandarile Uniunii Europene.  Astfel, pentru punerea in practica a Directivei Europene 96/71/CE., Parlamentul Romaniei  a adoptat Legea 45 / 29 noiembrie 1999. Conform prevederilor ei, detasarea lucratorilor romani in strainatate  se poate face in doua modalitati distincte:

  1. detaşarea unui lucrător pe contul şi sub conducerea întreprinderii al cărei angajat este;
  2. detaşarea unui lucrător la punctul de lucru sau sediul din strainatate  al întreprinderii infiintate in Romania.

Tot aceasta lege a stipulat ca pe timpul detasarii muncitorilor romani, angajatorul oricare ar fi el, are niste obligatii foarte concrete incepind cu deplasarea lor in tara de destinatie, continuind cu asigurarea conditiilor de munca si terminind cu asigurarea contra accidentelor de munca ale muncitorilor detasati. Asadar, conditiile de munca pentru lucratorii romani vor fi aceleasi ca si pentru lucratorii germani, adica acelea cuprinse in dispoziţiile legale ale Statului German şi în Convenţiile colective de muncă din fiecare land pentru activitatea respectivă.  Sunt prevazute si infractiuni la Legea 45/1999.  Astfel, negarantarea pentru lucrătorii detaşaţi a condiţiilor de muncă prevăzute de legislaţia germana constituie o infractiune pedepsita cu amenda cuprinsa intre 600 si 3000 de euro, prezentarea comunicării detaşării ulterior începerii acesteia este o alta infractiune grava si asa mai departe.      

 Pentru admiterea detasarii insa trebuie sa se obtina Formularul A1, cel care a inlocuit formularele  E-101 si E-111. Formularul A 1 se obtine mai greu si ingradeste cumva posibilitatile de manevra ale antreprenorilor romani. Intr-un fel, masura e justificata. Procesele aflate pe rol in Germania demonstreaza acest lucru.  In trecutul apropiat, multi patroni romani si-au detasat muncitorii proprii in Germania platindu-i cu salarii romanesti pe baza faptului ca sunt muncitori transfrontalieri si reglementarile europene permiteau ca muncitorii transfrontalieri sa fie platiti cu salariul din tara in care au fost initial angajati. Pe deasupra, impozitele si contributiile la asigurarile sociale se plateau tot in tara in care isi avea sediul angajatorul. Va dati seama ce afacere pentru antreprenorii romani? Venituri germane minus cheltuieli romanesti egal profit garantat. Cu asemenea indicatori economici este explicabil cum au cistigat patronii romani contracte serioase in Germania. Numai ca…

 In primul rind, reglementarile acestea cu muncitorii transfrontalieri sunt valabile in Germania pentru muncitorii care vin din Elvetia, Franta, Danemarca, Austria, Polonia, Olanda si Belgia adica aceia care ziua lucreaza in Germania si noaptea dorm in patul lor din Elvetia, Franta, Danemarca si asa mai departe.  Muncitorii romani din Germania nu puteau fi  muncitori transfrontalieri, fiindca intre Germania si Romania sunt vreo 3 frontiere si nici unul dintre muncitori nu poate face o naveta zilnica de 1400 de kilometri dus si 1400 kilometri intors. Respectivele firme romanesti care au interpretatat reglementarile europene cum le-a convenit lor si au aplicat muncitorilor romani regimul muncitorilor transfrontalieri sunt acum prin tribunale si vor plati cu virf si indesat fie necunoasterea, fie intentia de a eluda taxele din Germania. Chestia este ca in procesele existente pe rol sunt acuzati de frauda fiscala, folosirea muncii la negru si alte treburi din astea care sunt extrem de dur pedepsite in Germania. Continue reading Formularul A 1 este o bariera in calea constructorului roman ?

Detasarea lucratorilor romani in Germania

                                               Studiu de caz

                         Prima parte a acestui studiu de caz se gaseste aici.

                                                             Partea a doua

 Cu toate acestea, pentru a evita “dumpingul social”, prin care furnizorii internaţionali de servicii pot presta servicii mai ieftine decât furnizorii locali datorită costului mai mic al muncii lor, o parte din statele europene au dorit sa-si ia si masuri proprii de protejare a lucratori nationali si au au stabilit un “nucleu de reguli obligatorii” privind termenii şi condiţiile angajării lucratorului detasat astfel incit atit lucratorul strain cit si cel autohton sa actioneze in cadrul aceluiasi standard, adica standardul lucrătorilor locali în statul membru gazdă.

Unul din promotorii acestui standard comun atit pentru lucratorii nationali cit si pentru ceilalti lucratori europeni a fost Germania, care deja avea parte de un mare  aflux de lucratori straini pe teritoriul ei, dupa caderea zidului Berlinului si revolutiile democratice din Europa de Est. Spaima “instalatorului polonez” care lasa fara obiectul de activitate instalatorul englez sau german teroriza atit guvernarile nationale  cit si muncitorii autohtoni din respectivele tari. .Tocmai de aceea, chiar inainte de aparitia Directivei europene, Germania adopta in 1996 o lege numita Legea privind raporturile de muncă cu elemente de extraneitate (Arbeitnehmer-Entsendegesetz). Conform prevederilor acestei legi (art.1 si art . 7)  reglementările privind salariul minim precum si alte drepturi ale angajatului  sunt aplicabile şi în cazul în care un angajator cu sediul în străinatate angajează muncitori care îşi desfăşoară activitatea în Germania.

Deschid o paranteza:(Problema este ca in Germania nu exista salariul minim stabilit la nivel national si atunci lucratorii autohtoni din fiecare ramura au incercat sa-si impuna un standard minim convenabil pentru ei. Iar lucratorii din constructii chiar au reusit sa impuna la nivel national un salariu minim intre  9,10 şi 12,68 € pe oră. Tarifverträge). Inchid paranteza deschisa.

La vreo 3 ani de la aparitia  Directive Europene de care v-am vorbit la inceputul materialului, Parlamentul Romaniei a fost obligat  sa armonizeze legislatia  romana cu recomandarile Uniunii Europene.

Continue reading Detasarea lucratorilor romani in Germania

Munca la negru in Germania

fluture     SOCINRO  va informeaza:

   Considerente generale

 “Munca la negru”este munca fara forme legale, adica acea activitate prestata de un salariat pentru si sub autoritatea unui angajator (persoana fizica sau juridica) fara a fi respectate prevederile legale in vigoare privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca. In consecinta, “munca la negru” nu este evidentiata scriptic, nu este fiscalizata, nu este protejata, asigurata sau asistata social.

zoll2

In Germania munca la negru se poate manifesta sub mai multe forme. Printre acestea se numara:

1.intelegerea dintre angajatorul german si salariatul roman in urma careia acesta din urma accepta sa presteze munca fara semnarea unui contract individual de munca;

2.utilizarea in mod ilegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.) de catre diversi angajatori sau prestatori de servicii, indeosebi in domeniul agricol sau in constructii civile;

3.munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si asa-numita “plata in mana” reprezentand  o suma in plus fata de evidenta din documente.

In pofida tuturor acestor considerente de ordin general, se întâmplă de multe ori ca un angajator german, italian, turc, polonez, etc din Germania să vă propună un angajament în muncă la negru, prezentându-vă ca prim argument plata unor impozite şi taxe mai mici de catre Dvs. Exista o farima de adevar in cele sustinute de ei, dar nu este intregul adevar fiindca asa cum veti vedea in continuare de cele mai multe ori angajatul suporta de unul singur toate riscurile si consecintele negative ale acestei optiuni.

Spre regretul nostru exista si cetateni romani care siliti de împrejurări accepta aceste propuneri. De cele mai multe ori  insa aceste aranjamente se termina prost atât în Germania, cât şi în Italia, Spania, Franta, etc. Fiindcă nu dorim să ajungeţi vreodată în pielea românului care aude strigatul: “Halt, Zoll!” va prezentam in continuare

Dezavantajele muncii la negru pentru angajatul roman

Avantajele „muncii la negru” vehiculate în vorbele angajatorului sunt contrabalansate de o grămadă de dezavantaje şi chiar de riscuri sociale şi penale. Să enumerăm citeva din dezavantajele muncii la negru in Germania:

1.angajatorii germani, turci,rusi, etc platesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe ramura sau economie; in plus, nu există siguranţă salariului, Dvs. fiind dependenţi de toanele angajatorului, astfel incit salariul nu vi se plateste la timp, la datele stabilite; exista numeroase cazuri in care salariati nu isi mai primesc banii pentru lunile anterioare muncite;

2.puteţi fi reţinut peste program fără să fiţi plătit pentru ore suplimentare sau, mai mult decât atât, este posibil chiar să nu aveţi un program de lucru fix, facut intotdeauna in beneficiul angajatorului;

3.nu aveţi dreptul la concediu de odihnă si nici la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie);

4.nu beneficiaţi de vechime în muncă, fapt care va afecteaza in operatiunea de obtinere a pensiei de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas;

5.nu beneficiaţi de indemnizaţii pentru creşterea copilului, (concediu pre si post-natal), sau pentru ingrijirea copilului bolnav; aceste drepturi se cuvin numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii situatiei de urgenta;

6.angajatii fara forme legale nu sunt asigurati pentru riscuri previzibile si imprevizibile, cum sunt accidentele de toate felurile sau bolile, astfel ca nu vor beneficia de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca; in concluzie, fiind angajat la negru nu beneficiaţi nici de ajutoare de boala, ajutor de deces, indemnizatie de boala, indemnizatie de somaj etc;

7.nu vă este recunoscută experienţa anterioară în momentul prezentării la un interviu pentru obţinerea unui alt loc de munca;

8.nu aveţi acces la piaţa creditelor;

9.puteţi plăti amenzi consistente, de ordinul miilor de euro, purtând aceeaşi responsabilitate pentru munca la negru ca şi angajatorul.

10. puteţi fi expulzat, interzicându-vă dreptul de a vă mai angaja vreodată în Germania;

 Reclamatii

Cazurile de “munca la negru” pot fi sesizate la institutia de profil in razasemn-intrebare-4 caruia angajatorul „suspect” are sediul social. In Germania, Institutia de profil este Ministerul Finantelor Publice, departamentul Finanzkontrolle Schwarzarbeit (FKS), cunoscut de catre toata lumea cu denumirea plastica de “Zoll.”. Va recomandam ca in sesizarea respectiva sa descrieti situatia Dvs. concreta sau a celorlalte persoane afectate, mentionind datele de identificare ale firmei in cauza. Seziarea poate fi facuta personal, prin telefon sau transmisa prin posta, email sau fax.

Pe harta de mai sus sunt postate o serie de materiale foarte utile pentru integrarea cetatenilor romani stabiliti in tarile Uniunii Europene. Pentru a accesa informatiile din aceste documente, mariti scara hartii cu semnul + din coltul stinga jos pina in momentul in care simbolurile nu se mai suprapun, dati apoi dublu click cu mouse-ul pe iconita respectiva si astfel veti fi redirectionat pe o pagina cu materialul care va intereseaza.
Daca doriti sa telefon-cu-aplic-finalretineti aceste informatii si daca aveti la dispozitie un telefon cu sistem Android produs dupa 2012, va recomandam sa incarcati GRATUIT aplicatia Servicii romanesti in U.E.” din magazinul Google Play. Procedind in acest mod, veti putea studia linistit toate materialele enumerate, direct de pe telefon sau tableta, ORICIND si ORIUNDE ( detalii complete despre aplicatie AICI.).

Concluzie generala:

Români, nu vă angajaţi la” negru”  în Germania! Este ilegal, nesănătos şi foarte periculos!

DSC_2371
 Cu stima,   Dan Constantin Goldis – presedinte Socinro

 

Lucrător independent in Germania

In baza prevederilor  articolul 39 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, cetăţenii statelor membre U.E . pot începe o activitate într-un alt stat membru fără vreo constrângere sau aprobare prealabilă. Romania este membra a U.E. si ar trebui ca acei cetateni romani care doresc sa inceapa o activitate economica in Germania sa nu aibe nici o constringere. Din pacate,  nu este chiar asa. Intre Germania si alte citeva state, intre care si Romania, s-au impus niste măsuri tranzitorii  care au fost menţionate în Tratatul de Aderare prin care s-a limitat  accesul pe piaţa germană a muncii. N-are rost sa vorbim despre dulai si catei si egalitatea dintre ei.  Angela Merkel a declarat, la ultima ei venire in Romania, ca in fiecare an,  piata germana a muncii este din ce in ce mai deschisa muncitorilor straini si ca pina in 2014 se va deschide complet pentru toti cetatenii U.E, adica si pentru romani si bulgari care inca nu au acces complet. Adevarul este ca Germania are nevoie de imigrare pentru viitorul ei. Întreprinderile se confruntă cu o lipsă severă de mână de lucru calificată de mai mulţi ani. ‘Se apreciaza ca este nevoie de încă 400.000 de ingineri, 300.000 de infirmiere si 77.000 de medici. Chiar ministri din guvernul Merkel cer acum o flexibilizare a dreptului străinilor si propun o reformă pentru a evita expulzările copiilor şi adolescenţilor bine integraţi. Kristina Schröder, ministrul familiei,  a deblocat  recent 400 de milioane de euro pentru creşe pentru a-i ajuta pe copiii de origine străină să înveţe limba germană înainte de a merge la şcoală. Si sunt si alte masuri. Problema este ca nemtii sunt astazi interesati mai mult de creierele din Est, decit de muschii celor de acolo. Adica IT-isti, medicii, asistentele, inginerii si chimistii nu vor avea nici o problema cu obtinerea permisului de munca, in timp ce muncitorii, calificati sau nu, vor obtine aceasta aprobare mai greu. Legile  (art. 284 II Codul Social, partea a III-a, coroborat cu art. 39 din Legea privind şederea) stipuleaza ca permisul de munca trebuie sa se obtina anterior inceperii activitatii si se limiteaza in general pe durata contractului de munca ( 3 luni, 6 luni, 9 luni), dar nu mai mult de un an. Experienta ne invata ca multi romani nu isi gasesc angajator sau nu obtin permisul de munca fiindca ZAV-ul considera ca acel loc de munca disponibil poate fi ocupat de un cetatean german. Ei bine,in aceasta situatie un cetatean roman poate folosi o stratagema: se autorizeaza ca independent.

Pe linga romanii care folosesc aceasta stratagema, exista si romani care cunosc perfect o meserie si doresc efectiv sa exercite o profesie de independent in Germania.

Tocmai de aceea,in acest post ne vom ocupa de

                                Modul de autorizare a lucratorilor independenti

        In primul rind trebuie mentionat ca aceasta forma de organizare a afacerii are avantajele si dezavantajele sale.Principalele avantaje sunt:

1.puteti demara activitatea cu un capital de pornire foarte mic, chiar zero;

2.procedura de infiintare este relativ simpla si presupune costuri reduse;

3. cheltuielile de administrare sunt mai mici decat in cazul unei societati comerciale;

4. puteti dispune de banii incasati in orice moment si nu dupa incheierea anului fiscal asa cum se intimpla la celelalte  societati private;

5. sediul profesional poate fi in acelasi timp si spatiul in care locuieste lucratorul independent;

6. un lucrator independent se poate asocia in vederea unei lucrari cu o firma sau poate lucra la acea firma cu contract de prestari servicii;

7.puteti avea un program flexibil de lucru neexistind nici o restrictie privind numarul de ore lucrate, sarbatori legale, etc

8 autorizindu-va ca lucrator independent in Germania nu mai aveti nevoie de contract de munca si permis de munca in vederea obtinerii dreptului de sedere.

Principalele dezavantaje sunt:

1.nu este considerata o entitate solida de catre clienti sau beneficiari;

2.autorizatul trebuie sa demonstreze ca are calificarea necesara pentru desfasurarea activitatii pentru care s-a autorizat;

3. lucratorul independent trebuie sa-si gaseasca singur de lucru, ceea ce pentru romani este uneori dificil, mai ales atunci cind nu cunosc limba sau pur si simplu localitatea, piata, etc;

Domeniile preferate ale lucratorilor independenti romani in Germania sunt:

-activitatea de curatenie in hotele, pensiuni, case de odihna, case de batrini, precum si activitatea din restaurante, pizzerii, cafenele, etc;

-activitatea de comisionare a diferitelor marfuri sau medicamente precum si activitatea de comerciant in comertul cu ridicata si amanuntul;

-diferite meserii in constructii,

Autorizarea se facea simplu acum un an. In ultima perioada lucrurile s-au complicat. Autoritatile germane s-au prins ca multi cetateni romani se autorizeaza ca privati fiindca nu pot obtine permisul de lucru. Pe deasupra,  au existat si multe inselatorii in care patroni nemti i-au pacalit pe romani autorizindu-i fara ca ei sa stie ce implicatii sunt in urma acestei operatiuni, s.a.m.d. Datorita acestor modificari de proceduri, pentru obtinerea unui  Gewerbeanmeldung va recomandam parcurgerea urmatorilor pasi:

                   

A. Va deplasati la Camera mestesugarilor- Handwerkskammer-.  Acolo veti primi mai multe liste de meserii, unele care se pot practica fara calificare si altele pentru care trebuie facuta dovada calificarii. Am facut rost de aceste liste, le-am tradus pentru dvs si le-am asezat in subsolul materialului. Dar pe linga profesiile din aceste liste, mai sunt si meserii nereglementate.

B. Studiati cu atentie continutul acestor liste si vedeti ce vi se potriveste mai bine fiindca in baza alegerii Dvs veti fi obligat sa obtineti si o licenta de meserie ,adica un Berufskarte care in romana s-ar putea traduce prin Cartea profesiei.

C. Mergeti la primarie si depuneti urmatoarele acte::

1.Cererea de autorizare –un formular pe care il primiti de la ei.

2. Document de identitate-pasaport-;

3.Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional-contractul de inchiriere vizat la primarie sau contractul de proprietateal spatiului;

4.  Iar daca este cazul:

– documentele care atesta pregatirea profesionala ;

– documentele care atesta experienta profesionala ;

– documentatia care atesta functionarea legala ca persoana fizica autorizata in Romania;

-dovada ca nu ati savirsit infractiuni economice;

 5. Taxa de 20 de euro;

CONTRACTE SI PRECONTRACTE

D. Reveniti la Handwerkskammer si inregistrati-va acolo.

E. Cu toate actele pe care le aveti mergeti laOrdnungsamt, platiti o taxa de 150 de euro, completati niste formulare si urmeaza sa primiti prin posta un card  Berufskarte.

F. Mergeti  la finante si cereti un numar de identificare in baza caruia sunteti inregistrat ca platitor de impozit,

G.Faceti-va asigurarea de sanatate la o firma din Germania (sau puteti folosi asigurarea cu care ati venit din Romania, daca este  facuta pe o perioada mai  mare)

H. puteti incepe lucrul.

 

Dupa vreo 2-3 saptamini veti primi de la Finanzamt (fiscul nemtesc) o gramada de formulare in care vi se cere sa preconizati ce beneficii veti obtine anual. In functie de informatiile estimate vi se va stabili un impozit anual. Dupa 3 luni  fiscul vine si va verifica. Daca intre timp nu ati obtinut beneficii, va va considera ori ineficient ori evazionist si  va pune in vedere sa inchideti afacerea, fiindca nu veti plati niciodata impozitul pe venit (Umsatzsteuer Ust)  iar statul german nu are nici un folos de pe urma activitatii Dvs. Asadar cu un Gewerbe  un nou venit poate face foarte multe, dar e putin probabil sa faca bani negri.  Ca sa inchida afacerea trebuie sa se duca pe  la toate institutiile la care a fost atunci cind a deschis-o.

                                                                               

Update: Am gasit pe site-ul Agentiei pentru Munca din Germania o lista cu 132 de meserii in care se pot autoriza cetatenii romani ca lucratori independenti.  Iata-le :

Mosaikleger mozaicar
Betonstein betonist
Terrazzohersteller constr. prefabricate de beton
Estrichleger turnator de sapa
Behalter und Apparatebauer prod. de containere si echipamente
Uhrmacher ceasornicar
Graveure gravor
Metallbildner confectioner constructii metalice
Galvaniseure muncitor bai galvanizare
Metall und Glockengiesser turnator de clopote
Schneiderkzeugmechaniker mecanic in masini de taiere
Gold und Silberschhmiede bijutier
Parkettleger montator de parchet
Rollanden und Jalousiebauer prod. obloane si jaluzele
Modellbauer matriter
Holzbildhauer sculptor
Bottcher dogar
Korbmacher cosar
Damen- und Herrenschneider croitor pentru femei si barbati
Modisten muncitor in industria modei
Weber tesator
Segelmacher confectioner de vele
Kurschner cojocar
Schuhmacher cizmar
Sattler selar
Raumausstatter tapiter,designer de interior
Muller morar
Brauer berar
Weinkufer dogar
Textilreiniger textilist
Wachszieher negustor de maruntisuri
Gebaudereiniger curatator de cladiri
Glasveredler prelucrator de sticla
Feinoptiker optician
Glas-und Porzellanmaler pictor de sticla si portelan
Edelsteinschleifer slefuitor de pietre pretioase
Fotografen fotograf
Buchbinder legator de carti
Maurer zidar
Betonbauer muncitor betonist
Ofenheizungsbauer instalator termic
Luftheizungsbauer instalator de aer conditionat
Dachdecker dulgher
Zimmerer camerist,camerista
Strassenbauer muncitor la drumuri
Brunnnenbauer forare de fintini
Steinmetzen und Steinbildhauer sculptor in piatra
Stukkateure tencuitori, gips carton
Maler und Lacklerer pictor si decorator interior
Schornsteinfeger cosar
Metallbauer metalurgist, confectii metalice
Chirurgiemechaniker tehnician aparatura chirurgicala
Karosserie-und Fahrzeugbauer mecanic si tinichigiu auto
Feinwerkmechaniker mecanic de precizie
Zweiradmechaniker mecanic de motociclete
Kalteanlagenbauer tehnician de refrigerare
Informationstehchniker I.T., prelucrarea datelor si informatiilor
Kraftfahrzeugtechniker mecanic auto
Landmaschinenmechaniker mecanic masini agricole
Buchsenmacher armurier
Klempner instalator,tinichigiu
Installateur und Helzungsbauer instalatori instalatii termice
Elektrotechniker electrician
Elektromaschinenbauer electrician de masini
Tischler dulgher
Bootsbauer constructor de barci
Seller vinzator
Backer brutar
Konditoren cofetar
Fleischer macelar
Augenoptiker optometrist
Horgerateakustiker acustician
Orthopadietechniker tehnician ortoped
Orthopadieshuhmacher cizmar – pantofar ortoped
Zahntechiker tehnician dentar
Friseure
Frizer
Glaser geamgiu
Glasblaser producator balon, borcan
Glasapparatebauer producator de aparatura de sticla
Vulkaniseure vulcanizator
Reifenmechaniker mecanic anvelope
Buchdrucker tipograf de carti
Schritftsetzer paginator
Drucker tipograf
Flexografen tipograf flexograf
Karamiker ceramist
Orgelbauer constructor de orga
Harmoniumbauer constructor armoniu
Klaviarbauer constructor calviaturi
Cembalobauer constructor de clavecine
Handzuginstrumentenmacher constr.,reparator de acordeoane
Geigenbauer constructor de viori
Bogenmacher fabricant de arcusuri
Eisenflechter fierar betonist
Bodenleger constructor de pardosele
Asphaltierer asfaltator
Holz-Bautenschutzgewerbe prelucrarea lemnului
Betonbohrer und -schneider gauritor si taietor beton
Theater -und Ausstattungsmaier masinist  teatru
Metallschleifer slefuitor metal
Fahrzeugverwerter dezmembrare,reciclare masini
Rohr-und Kanalreiniger curatire tevi si canale
Kabelverleger montator cabluri
Holzschuhmacher confectioner sanuri
Daubenhauer armator de otel-beton
Muldenhauer confectioner jgheaburi
Holzschindelmacher confectioner sindrila
Holzreifenmacher confectioner roti de lemn
dekorationsnaher decorator interior
fleckteppichhersteller confectioner covoare
Theaterkostumnaher costumier teatru
plisseebrenner croitor de pliuri
gerber confectioner de lame si cutite
kosmetiker cosmetician
Maskenbildner confectioner masti
requisiteure recuziter
appreteure, dekateure apretor,calcator
Schirrmmacher confectioner umbrele
Steindrucker litograf
Schlagzeugmacher confectioner instrumente percutie
theaterplastiker plastician de teatru
Klavierstimmer acord de instrumente cu clape
Schnellreiniger muncitor curatatorie rapida
Stoffmaler pictor pe material textil
Textil-handdruker imprimare pe textile

Impozite platite de un angajat roman in Germania

    

 Inca de la aparitia istorica a statului, cetatenii sai au platit impozite. In antichitate, la Atena si Roma se plateau impozite pe imobilele detinute, pe comertul cu marfuri, pe sclavii aflati in proprietate. In evul mediu, in tarile romane se plateau oieritul, fumaritul, mestesugitul si cite si mai cite. Sigur ca in capitalism toate aceste forme de impozitare au evoluat  si in toate societatile moderne de astazi sistemul de impozite si taxe  este atit de crud si nemilos ca depaseste insasi… Moartea. Exista si un proverb, pe care bineinteles ca il cunoateti, ” de moarte si de impozite nu se poate scapa”

   In Germania este la fel. Toti cei care muncesc, au o posesiune sau opereaza pe piata comunitatii in vreun fel anume…platesc impozite.  Impozitele sunt directe si indirecte, pe venit, pe profit, pe avere, pe capital si asa mai departe, incit daca le luam la rind, pe fiecare in parte, ne zapacim cu totul. Tocmai de aceea, in postarea de fata ne vom ocupa numai de impozitele pe care trebuie sa le plateasca  in Germania  cetatenii romani care au calitatea de angajat, liber-profesionist sau angajator. Astfel, contributiile  pe care le plateste un angajat roman in Germania sunt:

    1.impozitul pe salar- Lohnsteuer;

Citeste mai departe 



Cum se infiinteaza un S.R.L. in Germania ?

                     Motto:  “Neamţul poate orice. Românul, de două ori mai mult.”

 

      In cazul infiintarii unei societati comerciale de catre un investitor roman in Germania se aplica aceeasi procedura  ca si la infiintarea unei firme de catre un investitor german.  Spre deosebire de prevederile legale din alte state, inclusiv din Romania, legea germana in cazul investitorilor straini nu presupune un numar minim de asociati sau actionari. In consecinta, persoane fizice sau juridice din Romania pot infiinta fara nici o restrictie o societate comerciala in Germania, chiar cu 100%- capital roman si pot asigura chiar si managementul ei fara a fi conditionati de o participare a cetatenilor germani. 

Asadar, o firma in Germania se poate infiinta destul de usor. Un cetatean roman are nevoie de un pasaport valabil (pe o durata mai mare de un an de zile), un contract de inchiriere pentru domiciliu si o anumita suma de bani in functie de statutul si obiectivele de activitate ale societatii. Teoretic este simplu. Practic insa, lucrurile sunt ceva mai complicate. Citeste mai departe

 

Transcrierea actelor de stare civila

    

articol updatat la 26.07.2011    

    Actele de stare civila ale cetatenilor romani (certificat de nastere, certificat de casatorie, cerificat de deces ) intocmite in Germania au putere doveditoare in Romania, doar daca sunt transcrise in registrele de stare civila romane. Transcrierea actelor poate fi ceruta personal- cu ocazia unei vizite in Romania- sau prin imputernicit in baza unei procuri speciale- autentificata de Consulatele Romaniei din Germania sau de catre un notar public, in acest din urma caz, solicitindu-se si apostilarea documentului conform Conventiei de la Haga.

  Aceste situatii apar in urma unor casatorii de cetateni romani cu cetateni straini in Germania, precum si in urma nasterii unor copii –descendenti ai acestor cupluri sau chiar copii nascuti din ambii parinti romani, care la momentul respectiv domiciliaza pe teritoriul Germaniei. Legea prevede ca transcrierea actelor se solicita Primariei localitatii in raza careia cetateanul roman are (sau a avut) ultimul domiciliu. Dupa transcrierea actului in Romania, autoritatile de stare civila elibereaza certificat de casatorie, de nastere sau de deces romanesc in baza caruia se poate trece la urmatoarea operatiune: obtinerea unui nou pasaport romanesc pe numele schimbat prin casatorie, obtinerea unui pasaport individual pentru persoanele nascute in Germania, inceperea procedurilor succesorale, etc.

Aceasta este esenta. Acum sa prezentam citeva cazuri particulare: Continue reading Transcrierea actelor de stare civila

Ce este alocatia europeana pentru copii- Kindergeld ?

    
 

Studiile recente au relevat faptul că peste doua milioane de copii români au cel puţin unul dintre părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Cei mai mulţi copii aflaţi în această situaţie sunt din zona Moldovei (aproximativ 700.000), Munteniei (455.000), Olteniei si Transilvaniei (câte 350.000).  Se pune problema: ”Câţi dintre aceşti părinţi lucrează în Germania?” După ultimele estimări numărul părinţilor care lucrează cu forme legale în Germania se apropie de 250.000, ocupând al treilea loc in clasament după Italia si Spania.

Aşadar problema pe care o tratăm acum priveşte vreo 300.000 de copii români a caror părinţi lucrează legal în Germania.  Ce a făcut Uniunea Europeană pentru aceşti copii?  A emis o Directivă aplicată prin Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1408/1971, prin care stabilea că alocaţia europeană pentru copii este o formă de ajutor familial pentru asigurarea unui trai corespunzător tuturor copiilor născuţi în Uniunea Europeană. Potrivit prevederilor acestui regulament, fiecare stat U.E., în funcţie pe posibilităţile proprii, va acorda o alocaţie pentru copiii care sunt în întreţinerea angajaţilor de pe teritoriul său. Regulamentul datează din 1971, dar romanii beneficiază de prevederile lui din 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeana.

Sunt 2 aspecte importante de discutat aici. Primul este ca unul (cel puţin) dintre părinţii copilului trebuie să lucreze cu forme legale în Germania, Italia, Spania, etc, iar al doilea că respectivul cetăţean român poate obţine această alocaţie atât pentru copilul său care trăieşte în Germania, cât şi pentru copilul sau copiii săi care trăiesc în România. Citeste mai departe

Cum se adapteaza copiii romani la sistemul de invatamant german?

            

                  Acest subiect se gaseste pe buzele fiecarei mame romane care doreste sa se stabileasca in Germania. Din ce am citit eu pe site-uri, pe bloguri, pe forumuri si prin ziarele germane am inteles de la specialisti sau nespecialisti ca, in general, prescolarii romani  nu vor avea probleme foarte mari. Se pare ca ei se adapteaza cel mai bine noii locatii  impuse de parintii lor. In colectivitatea in care ajung, la cresa sau la gradinita sau chiar pe strada unde stau, ei  isi vor face rapid prieteni si se vor juca. In timpul acesta,  vor  invata limba si pana la urma, intr-un timp foarte scurt, vor  ajunge  sa  vorbeasca mai bine limba germana decat parintii lor. Ba mai mult! In unele orase din Germania exista chiar gradinite unde un  personal calificat invata copiii strainilor limba germana pe durata a 160 de ore  de studiu obligatoriu. Uneori acest studiu se termina chiar cu un test, un test de prescolar, bineinteles.  Educatia prescolara in Germania include instituţii specifice pentru copii de la 3 la 6 ani, în primul rând creşe si apoi grădiniţe. De la 2 ani jumatate-3 ani, copilul poate fi inscris la gradinita. Exista Kindergarten-uri de stat sau arondate unei biserici, catolice sau evanghelice. Problema este ca trebuie sa inscrieti copilul  uneori inainte cu un an pentru obtinerea unui loc la gradinita. Dar si acest termen variaza de la oras la oras, de la regiune la regiune.  De cind a inceput  criza economica, germanii nu  mai fac atit de multi copii si astfel ramin locuri si pentru copiii “ auslander”-ilor. Asadar, participarea la formele de invatamint prescolare este opţională, dar se plăteşte.  Ii sfatuiesc insa pe parinti sa plateasca fiindca merita, pina la urma vorbim de viitorul copiilor lor.

…………………………………………………………………………………………………….

ORICIND si ORIUNDE

telefon-cu-aplic-finalDaca doriti sa obtineti informatii detaliate despre nasterea si cresterea copiilor romani in Germania si daca aveti la dispozitie un telefon cu sistem de operare Android, produs dupa 2012, va recomandam sa incarcati GRATUIT aplicatia noastra numita ”Servicii romanesti in U.E.” pe care o gasiti in Google Play. Procedind astfel, veti putea studia linistit toate capitolele prezentate direct de pe telefon sau tableta, oricind si oriunde aveti conexiune la internet.

………………………………………………………………………………………………………………….

          Daca discutam insa de copii cu virste mai mari, scolarii care au inceput invatamintul in Romania, dar nu stiu limba germana atunci cind ajung in Deutschland, trebuie sa spunem ca situatia se complica putin. Fiindca vor trebui sa urmeze un an cursurile unei scoli specializate in invatarea limbii germane. Exista clasele speciale, pregatitoare, pentru copiii imigrantilor, in cadrul scolilor, dar acolo se face invatarea limbii germane din engleza, fiindca elevii sunt romani, turci, rusi, spanioli, etc.. Dupa aceea, urmeaza un examen in limba germana. Mai exista si varianta meditatiilor cu un profesor particular din Germania, dar aceasta solutie este una extrem de scumpa.

   Cu toate acestea, indraznesc sa afirm ca nu sunt multe cazuri de acest gen. Fiindca o familie cu copii care se gindeste sa se stabileasca in perspectiva apropiata  in Germania isi poate face o strategie de plecare din timp in care unul din principalele obiective este educatia copiilor. Aglomeratia de la inscrierile in gradinitele de limba germana din Romania, din scoli elementare sau chiar de la licee dovedeste ca exista mult discernamint la parinti si planuri de perspectiva cu bataie lunga. Eu sunt din Timisoara si imi amintesc si acum cum se inghesuiau parintii sa prinda un loc pentru copilul lor la scoala elementara si liceul Nikolaus Lenau. Ca sa nu mai vorbim ca astazi in Timisoara sunt o puzderie de gradinite particulare in limba germana care, zau ca nu stiu, unde isi vor livra absolventii fiindca la Lenau nu sunt decit 7 clase paralele pe serie adica vreo 175 de elevi pe an. M-am uitat pe site-ul liceului si am observat ca 90 la suta dintre elevi au nume si prenume…romanesti. Cine are curajul sa spuna ca romanii nu au discernamint si lucreaza fara perspectiva?

Rasfoind presa din tara am inteles ca in Romania sunt licee cu predare integrală sau parţială la Bucureşti, Braşov, Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Bistriţa, Târgu-Mureş, Cluj,  Sebeş, Reşiţa, Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Oradea si Satu Mare. Numarul absolventilor  acestor licee este de aproximativ 20.000 pe an. Avind in vedere ca in Romania exista mai putin de 60.000 de familii de etnie germana, rezulta ca toti prescolarii, scolarii si liceenii care invata in limba germana sunt romani si se pregatesc alaturi de parintii lor pentru o plecare …temporara sau chiar  definitiva.

Aici fac o mentiune care mi se pare importanta. Liceenii romani care ajung in Germania trebuie sa isi vizeze diploma de scoala generala din Romania  (8-9 clase-nu mai stiu cum este acum in Romania)  la inspectoratele scolare din orasul in care locuiesc si apoi sa aplice pe ea  apostila de la Haga.(am scris despre asta aici) . In Germania este posibil sa li se solicite plata unei taxe, dar si sa sustina niste examene de limba sau de diferente, cum ar fi un test din care sa reiasa cunostintele pe care le au respectivii copii despre tara in care vor sa invete, dar regula aceasta se aplica diferit de la land la land si chiar de la scoala la scoala.

Continuarea acestui material se gaseste aici.

                                                                                                         Cu simpatie, Laura Fuss

Articole pe aceeasi tema:        Orizontul copilului tau in Germania

                                                    

Dreptul de sedere in Germania

 Articol Updatat la 28.06.2011 cu concursul corespondentului nostru Mara.

Pasul 9 din Strategia de integrare a cetatenilor romani in Germania

 Începând cu 01.01.2007, data intrarii României in Uniunea Europeana, cetatenii români au statut de cetateni ai Uniunii Europene. Datorita acestui fapt ei pot beneficia de prevederile Directivei 38 din 2004 a Parlamentului European care cuprinde reglementarile privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii Europene si membrii familiilor acestora. Fiindca libera circulatie a cetatenilor in spatiul european este unul dintre fundamentele U.E., directiva stabileste ca acestia au dreptul de sedere pe teritoriul altui stat membru timp de 6 luni in fiecare an calendaristic, dar in doua perioade diferite, prima de 90 de zile si cea de-a doua, alte 90 de zile. Asadar, aveti dreptul la doua sederi pe an. Socoteala se face pe zile, incepind  cu ziua primei inregistrari oficiale. Practic, sa zicem ca tatal meu care este pensionar in Timisoara, vine la data de 1 mai sa ma viziteze. Are  dreptul legal de a sta fara nici o conditie, timp de 90 de zile,  dupa care la 30 iulie este obligat sa plece in tara, sa stea acolo 92 de zile si sa revina in Germania la inceputul lui noiembrie, ca apoi dupa trecerea altor 3 luni, prin februarie, sa plece din nou in tara. Aceasta nu este o procedura speciala pentru romani, ci pentru cetatenii din toate tarile. Si un italian sau un american trebuie sa procedeze la fel pe teritoriul Germaniei, asa cum un german care vrea sa stea in Italia este obligat sa stea cele 180 de zile in 2 reprize diferite.  Si Romania are aceleasi reguli. Am citit recent  ca un mafiot din Sicilia, criminal si traficant de droguri, se ascundea de vreun an pe la Sibiu in casa unei romance. Un vecin i-a facut plingere s-a dus politia la adresa romancei si i-a cerut italianului dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei. Nu avea. L-au retinut pentru acest fapt si, numai  dupa aceea,in urma verifivarilor, au aflat ca este si criminal si traficant. Politia romana a fost apreciata ca a descoperit un interlop international, dar nimeni nu a remarcat ca intreaga demascare a mafiotului  fost facuta datorita unui banal act numit drept de sedere. Sa-i lasam insa pe traficanti si sa revenim la textul de lege. Continue reading Dreptul de sedere in Germania

Apostilarea documentelor germane

                                               

                    Intr-un articol scris anterior, existent aici , am scris despre apostilarea documentelor romane care urmeaza a fi folosite in Germania. Exista insa si situatii cind documente emise in Germania urmeaza a fi folosite in Romania. Aceste documente trebuie supralegalizate in Germania conform unei proceduri asemanatoare cu cea descrisa in postarea mentionata. In primul rind, as dori sa va ofer o lista scurta cu actele care trebuie apostilate in Germania, enumerarea nefiind limitativă:

procuri, declaraţii sau copii legalizate de un notar public german  care urmeaza a fi utilizată în România;

actele de stare civilă (certificat de naştere, certificat de cãsãtorie, certificat de deces) emise de autoritãtile germane care urmeaza a fi înscrise / transcrise în registrele de stare civilă române sau in cazul decesului pentru deschiderea succesiunilor );

• traducerile în limba română realizate de traducatori autorizaţi din Germania  care vor fi utilizate în România;

In al doilea rind, vreau sa va spun ca Germania  are alte autoritati competente de aplicare a apostilei, unele la nivel federal si altele la nivel de land. Acestea sunt:

La nivel federal:

a) pentru acte emise de toate autorităţile federale şi de tribunalele federale (cu excepţia actelor de la punctul b) – Administraţia federală de la Koln;

b) pentru acte ale tribunalului federal referitoare la brevete şi acte ale Oficiului german pentru brevete – Preşedintele Oficiului german pentru brevete. Continue reading Apostilarea documentelor germane

Casatoria dintre un cetatean roman si un cetatean german

 

             Un cuplu format dintr-un cetatean roman si un cetatean german are 2 variante de alegere a locului in care poate oficia casatoria, Romania sau Germania. Ambele locuri au avantajele si dezavantajele lor, dificultatile lor proprii, dar va pot marturisi din experienta proprie ca o casatorie in Romania este ceva mai simpla decit una in Germania. Desigur ca exista si cea de-a treia posibilitate – aceea de nunta legala rapida in varianta Las Vegas- dar eu, personal, nu o recomand nimanui,  fiindca o nunta legala rapida se termina cu un divort legal …foarte lung. Asadar sa revenim si sa tratam separat cele 2 posibilitati.

 Casatoria  pe teritoriul Romaniei

 Casatoria se oficiaza de catre ofiterul de stare civila sau primarul din localitatea unde domiciliaza cetateanul roman. Actele necesare cetateanului roman pentru inregistrarea casatorieisunt:
certificatul de nastere in original si copie (nelegalizata); ar fi bine ca certificatul de nastere sa fie de tip nou,international, fiindca in cazul stabilirii in Germania,cetateanul roman va avea nevoie de el, apostilat;
certificatul medical prenuptial (valabil 14 zile de la data emiterii si care trebuie sa cuprinda mentiunea expresa ca persoana in cauza se poate casatori); Continue reading Casatoria dintre un cetatean roman si un cetatean german

Inchirierea unei locuinte in Germania

            

         Adeseori, inchirierea unei locuinte in Germania este mai grea decit o aprobare pentru munca ca angajat sau chiar ca lucrator independent. In Deutschland, o tara  in care numarul chiriasilor este mai mare decit numarul proprietarilor exista legi care protejeaza foarte mult chiriasul chiar in dauna proprietarului. Din aceasta cauza, proprietarii sunt foarte circumpspecti in privinta strainilor, fiindca multi dintre ei au luat diverse tepe de la persoane venite din Estul Europei. In consecinta, proprietarul locuintei verifica un cetatean roman mai mult decit autoritatile statului. Acest material a fost rescris si actualizat si se gaseste in forma cea mai completa AICI.

Supralegalizarea (apostilarea) documentelor romanesti

         Daca sunteti cetateni romani si ati ajuns in Germania pentru a obtine un loc de munca, un drept de sedere sau pentru a va casatori cu un cetatean german aveti nevoie imperioasa de actele dvs. romanesti, in original.  Acestea  nu sunt valabile in Germania decit daca au o “apostila” aplicata in Romania. Apostila este o stampila prin care statul roman certifica ca respectivele acte sunt originale si toate datele inscrise in cuprinsul lor sunt valabile. Chiar si notiunea de “supralegalizare” – un termen care este prea putin cunoscut de omul de rind- doreste sa sugereze o legalizare in plus, o certificare suplimentara a originalitatii, autenticitatii si legalitatii intocmirii unui anumit document. Procedura apostilarii a fost stabilita la Haga in 1961, Romania a adoptat-o in 2001 si, in prezent, atit Germania cit si Romania o folosesc, ca de altfel alte 141 de tari de pe mapamond.

Powered by BannerFans.com

  In Romania, sunt 2 institutii care au dreptul de aplicare a apostilei de la Haga: Institutia prefectului  si Tribunalul Teritorial.

   Fiecare din cele 2 institutii  aplica apostila numai pe actele pe care are dreptul. Regula generala este ca Tribunalul aplica apostila pe actele judecatoresti, in timp ce Prefectura aplica apostila pe toate actele emise de celelalte institutii ale statului.  

 

     Va prezentam mai jos detaliat actele pe care le apostileaza Institutia Prefectului din Romania. Pe lista sunt 23 de acte, dar nu va speriati, Dvs aveti nevoie numai de 2 sau 3  in functie de situatia in care sunteti sau pe care o vizati.  Asadar, Institutia Prefectului din judetul care a emis actul aplica apostila pe:.

         1. CERTIFICATE DE STARE CIVILĂ, adica certificat de nastere, de casatorie sau deces. Toate acestea trebuie sa fie model nou, emis după 01.01.1998. Cum multi dintre Dvs. au certificate de casatorie sau de nastere emise inainte de 1998, acestea trebuie preschimbate in prealabil la  primariile care le-au emis initial. Procedura de preschimbare e simpla: va duceti  la primaria unde v-ati nascut sau unde v-ati casatorit cu actul vechi si solicitati schimbarea acestuia intr-un model nou. Apoi, cu modelul nou va duceti la Prefectura Judeteana  si in schimbul unei taxe de 25 de lei ( vreo 5-6 euro), va aplica apostila pe respectivul certificat. Continue reading Supralegalizarea (apostilarea) documentelor romanesti

un site care trebuie citit obligatoriu de toti romanii care doresc sa munceasca sau sa se stabileasca in Germania